La manifestările organizate cu ocazia sfinţirii Centrului Cultural „Vlad Rădescu” din Stupca a participat şi Adrian Lesenciuc, poet, prozator, eseist şi critic literar, originar din Breaza şi descendent al familiei Golimbiovski Porumbescu, care a scris romanul „Balada”, publicat în 2020. În prefaţa acestei cărţi, violonistul şi profesorul universitar doctor Gabriel Croitoru spune: „Balada” lui Ciprian Porumbescu are succesul asigurat în orice colţ al României, fie că este vorba de un public familiarizat cu muzica clasică, fie că este un public meloman sau unul alcătuit din ascultători ocazionali. Cântând în mai multe ocazii în China, am fost rugat să includ în programul concertului şi „Balada” lui Ciprian. La întrebarea mea firească: de unde aţi auzit de această melodie? mi s-a răspuns că, în urmă cu ceva ani, singurele filme străine care puteau fi proiectate în sălile de cinema din China erau cele din ţările blocului comunist de la acea vreme. Cel mai de succes film din această categorie a fost „Ciprian Porumbescu”, „Balada” devenind astfel cunoscută şi apreciată, alături de nu mai puţin celebra „Ciocârlie”, de către una dintre cele mai mari comunităţi la nivel global.”
În expunerea prezentată la Stupca, scriitorul Adrian Lesenciuc a spus: „Autorităţile locale, la iniţiativa primarului Dumitru Nimiţean, au decis să numească centrul cultural din localitate după cel mai important ambasador al operei lui Ciprian Porumbescu, actorul care i-a dat viaţă în filmul din 1973. Acest fapt e un gest de respect pentru personalitatea unuia dintre cei mai importanţi actori, manageri culturali şi profesori în domeniul teatral din România, un gest de recunoaştere a meritelor celui care a făcut cunoscut numele lui Ciprian Porumbescu publicului larg din ţară şi din afara ţării. Filmul, care redă viaţa dramatică a compozitorului român mort în urmă cu 140 de ani, la nici 30 de ani împliniţi, a fost excelent primit de public, iar numele tânărului actor care juca în rolul principal, Vlad Rădescu, urma să fie definitiv legat de cel al lui Ciprian Porumbescu. A fost în această fericită asociere o simbioză remarcabilă, care a împlinit pe de o parte un destin – Ciprian a avut o ultimă dorinţă, aceea de a nu i se lăsa opera să piară – şi care a însemnat, pe de altă parte, cea mai importantă carte de vizită pentru cariera tânărului actor român. Numele «Vlad Rădescu» pe frontispiciul centrului cultural din comuna Ciprian Porumbescu, aşa cum se numeşte actualmente Stupca, e un gest firesc, de recunoaştere şi de respect pentru cariera actorului român.
Vlad Rădescu s-a născut la 18 noiembrie 1952, în Bucureşti. Este nepotul generalului Nicolae Rădescu, ultimul prim-ministru al unui guvern român liber înainte de instaurarea regimului comunist, un om a cărui carieră a fost întinată în perioada comunistă. Generalul Rădescu a fost nevoit să-şi dea demisia în urma ultimatului lui Vîşinski şi a crizei politice declanşate de comunişti în februarie 1945 şi, reuşind să emigreze, a murit în 1953 la New York (în 16 mai se împlinesc, aşadar, 70 de ani de la moartea sa). Vlad Rădescu nu şi-a cunoscut bunicul, dar a contribuit consistent la recuperarea memoriei lui, atât pentru sine, cât mai ales pentru poporul român, aducând acasă osemintele generalului care s-a opus bolşevizării României. Totodată, Vlad Rădescu este fratele mai mare al lui Voicu Rădescu, creatorul primului teatru independent din România şi al celui mai vechi club de jazz din ţară, Green Hours, care s-a retras în veşnicie la vârsta de 65 de ani.
Vlad Rădescu a urmat cursurile liceului «Dimitrie Cantemir» din capitală, dar a absolvit în 1971 liceul «I.L. Caragiale», la care se mutase în ultimul an. A intrat din prima încercare la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în clasa profesorilor Sanda Manu şi Geta Angheluţă, de unde, remarcat de Gheorghe Vitanidis, a fost selectat pentru rolul Ciprian Porumbescu în chiar primul său an de studenţie. În 1975, la încheierea studiilor, a fost repartizat la Târgu Mureş, la teatrul din localitate, unde a rămas până în 1994. În ultimii cinci ani a fost director adjunct al teatrului, apoi s-a mutat la Teatrul Mic până în 1996, perioadă în care a fost consultant al rectorului UNATC, Victor Rebengiuc. Din 1996 până în 2000 a fost director al Teatrului Nottara. În 2009 a revenit la Târgu Mureş, unde câştigase postul de director de teatru. A fost demis abuziv în 2010, dar a revenit în funcţie după ce şi-a câştigat dreptul în instanţă. În paralel cu această activitate de actor şi manager cultural al unor importante instituţii teatrale din România, Vlad Rădescu a desfăşurat şi o consistentă activitate de cadru didactic la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş, la Universitatea Ecologică şi la Universitatea Spiru Haret. Şi-a luat în 2013 doctoratul cu tema «Teatrul românesc şi experienţele culturale post-decembriste». A fost director al Fundaţiei Centrul Cultural European, a iniţiat o serie de festivaluri de teatru, a format actori cunoscuţi. Studenţii săi au obţinut premii importante atât în perioada studenţiei, cât, mai ales, ulterior.
Latura cea mai importantă a carierei lui Vlad Rădescu este, evident, cea actoricească. Pe scenele teatrului i-a jucat pe Horatio din „Hamlet”, pe Alioşa Karamazov din „Fraţii Karamazov” ori pe Oedip din „Regina Iocasta”, iar pe marele ecran – unde a fost distribuit în medie într-un film pe an în toţi anii de carieră interpretativă – a avut şansa de a juca în principal eroi, spre exemplu pe Avram Iancu în două filme, „La răscrucea marilor furtuni” şi ”„Munţii în flăcări”, pe Carol cel Mare şi pe Otto von Bismarck. A fost distribuit în producţii româneşti şi străine, a jucat în filme cunoscute, dar mai ales a jucat, în viaţa reală, rolul unuia dintre protagoniştii scenei şi marelui ecran din ultima jumătate de veac. Şi pentru ca aceste treceri între scenă şi viaţa reală să fie ilustrate corespunzător, şi-a cunoscut soţia – pe braşoveanca Mihaela Murgu – pe scenă, el jucând rolul unui tânăr locotenent de poliţie, ea pe cel al fiicei unor infractori, în piesa „Milionarul sărac”. Povestea lor s-a prelungit în viaţa reală, într-o căsnicie model, în care a apărut fiica Mihaela, actualmente o importantă arhitectă cu carieră recunoscută la nivel european. Un om împlinit profesional şi în viaţa de familie, cu studenţi împliniţi, Vlad Rădescu este un model din multiple puncte de vedere. Faptul că numele său se află acum pe frontispiciul unui centru cultural este, prin urmare, firesc şi binemeritat.
Felicitări autorităţilor din comuna Ciprian Porumbescu pentru iniţiativă şi realizare, iar marelui actor român cuvenita urare: Vivat, crescat, floreat!”
CONSTANTIN AGAFIŢEI
Comentarii