Pur şi simplu

„Habar nu avem cum va arăta piaţa muncii în 2050.” Aceasta este prima frază dintr-un text („după Yuval Noah Harari” – după o scurtă documentare, am aflat că este un universitar, istoric israelian contemporan cu noi) propus elevilor de 14-15 ani de manualul „Limba şi literatura română, clasa a VIII-a” (2020, în uz), „text de bază” în secţiunea „Textul nonliterar (textul de opinie)”, intitulat aşa: „Când vei fi adult, e posibil să nu mai ai loc de muncă”. Text care se sfârşeşte astfel: „La urma urmelor, ar trebui să protejăm în definitiv oamenii – nu slujbele. Şoferii şi medicii disponibilizaţi vor trebui(sic! – n.n.) să-şi găsească pur şi simplu altceva de făcut”.

În ansamblu, eseul istoricului israelian (probabil bine ales şi eseul, şi istoricul – căci dacă se va fi optat pentru vreun autor român ar fi ieşit fel de fel de vorbe) vorbeşte mai ales despre eventualele riscuri ca individul (cu slujba lui) să fie concurat/să suporte (şi) efectele automatizării. Asta probabil într-o situaţie în care unii dintre elevii noştri deja ştiu, înţeleg întrucâtva de la părinţi că nu-i uşor – când problema se pune „numai” om la om – să ai şi să păstrezi o slujbă (bună). Şi continuăm noi: ce-o să se întâmple când şoferul va fi coborât de la volan de softurile superinteligente ale autovehiculului de oameni deprins să ruleze de capul său pe şosele?; ce-o să se întâmple când chirurgul cu mână fină va fi trimis în stradă de un robot-chirurg (mânat de un alt medic, ştiind pe ce taste să apese)? Habar n-avem, dar avertismentul este (pur şi simplu) util. Inclusiv în contextul curent în care până şi copiii aud că se tot vorbeşte despre „pensii speciale” şi, totodată, de ajutoare speciale pentru cei care, din diverse motive, încasează pensii mici, iar societatea găseşte că trebuie să-i alinieze/să-i ridice (după nevoi…) înspre zona celor care au prestat şi au contribuit pentru nişte pensii „normale”. Prin urmare, până şi copiii de acum vor pricepe că nişte alegeri sunt, cel puţin teoretic, la capul/mâna lor, inclusiv ţintind, din timp (dacă vremurile le vor fi favorabile în aşa sensuri), pensiile speciale ori ajutoarele speciale.