Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk, a fost invitat, din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ieri, la sediul MAE, pentru o discuţie cu secretarul de stat pentru Afaceri Strategice, Iulian Fota, context în care partea română a reiterat solicitarea „stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreţinerea căii de navigaţie”.
În cadrul discuţiei, partea română a solicitat părţii ucrainene să clarifice cât mai curând diferenţa de poziţionare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreţinere pe canalul navigabil al Dunării, şi respectiv informaţiile publicate la data de 17 februarie de către Ministerul Comunităţilor, Teritoriilor şi Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, în care se arată că pe canalul Bâstroe adâncimile de navigaţie au ajuns la 6,5 metri (de la 3,9 metri cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei), arată un comunicat MAE transmis AGERPRES.
Partea română a evidenţiat în cadrul discuţiei faptul că „nu există acordul cu privire la desfăşurarea unor astfel de activităţi, în condiţiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigaţie ale părţii ucrainene”.
MAE a reamintit că, în demersul scris efectuat la 16 februarie, pe cale diplomatică, pe lângă partea ucraineană, a solicitat ca, în cazul în care efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depăşesc caracterul de lucrări de mentenanţă sau întreţinere), acestea să înceteze. Astfel, MAE a pus în vedere părţii ucrainene necesitatea de a se abţine de la orice acţiune menită a adânci calea de navigaţie în absenţa unui dialog cu România şi a consimţământului expres al României în acest scop.
Ambasadorul Ucrainei a arătat că partea ucraineană „nu desfăşoară activităţi de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigaţie, ci doar activităţi de natură operaţională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigaţie ai acestuia fiind cuprinşi în comunicarea publică a Ministerului Comunităţilor, Teritoriilor şi Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei”.
Partea ucraineană a indicat, de asemenea, că necesitatea asigurării navigabilităţii pe braţul Chilia şi capacitarea porturilor fluviale ale acestui stat (în mod particular a portului Izmail) a survenit în contextul blocadei instituite de Rusia asupra portului Odesa.
Partea ucraineană a exprimat deplina deschidere pentru reluarea dialogului la nivel tehnic, în scopul clarificării tuturor elementelor de interes şi stabilirii cooperării în cadrul acestui proiect cu luarea în considerare a intereselor ambelor părţi, inclusiv a celor deduse din necesitatea protejării mediului Deltei Dunării, arată MAE.
Comentarii