La cenaclul „Nectarie” din Vama

Despre Unire şi veşnicia cuvântului

Reunindu-se, ca ce obicei, în ultima marţi din lună, la ediţia din luna noiembrie, cenacliştii de la Vama au evocat, în primul rând, evenimentele din acel fast an 1918, care ne-a consfinţit ca naţiune unită. Întâlnirea a debutat cu revista presei, preşedintele executiv al cenaclului, scriitorul Ioan Mugurel Sasu evidenţiind activitatea prolifică a colegei noastre, prof. dr. Luminiţa Reveica Ţaran, care a semnat în presa judeţeană cinci articole consistente, dar şi despre alte apariţii. Ne-a bucurat faptul că recentul volum de proză al colegei noastre Luminiţa Ignea s-a bucurat de succes, cunoscutul scriitor Ioan Ţicalo publicând o cronică elogioasă. Meticulos, cum îl ştim, I.M. Sasu a ţinut să stabilim ce se va întâmpla la întâlnirea din decembrie, când ne vom bucura de magia Crăciunului. Intervenţiile care au avut ca obiect Unirea Bucovinei cu patria istorică au debutat cu lecturarea actului trimis de Iancu Flondor regelui Ferdinand, care, după cum ştim, se găsea la Iaşi, prezentare realizată de I.M. Sasu. Col. r. Ioan Abutnăriţei a făcut precizări despre Congresul General al Bucovinei, expunând motivele pentru care s-a amânat data stabilită (24 noiembrie), dar şi despre organizarea minuţioasă şi ordinea perfectă în care a avut loc importantul eveniment. I-am informat pe colegi despre manifestările dedicate Unirii la Vatra Dornei, am lecturat o schiţă în proză (La băi) şi am apreciat participarea noastră la cenaclul transfrontalier „Maşina cu poeţi”, a cărui recentă întâlnire a avu loc într-un cadru deosebit, la Casa Memorială „George Enescu” din Dorohoi.

S-a alăturat acestei aprecieri şi Luminiţa Reveica Ţaran, ne-a invitat, din partea organizatorilor – Societatea Culturală „Apollon” România şi Academia Internaţională de Literatură şi Artă – să participăm la Salonul Internaţional de Cultură şi Spiritualitate „Ion Grămadă”, care se va finaliza pe 19-22 ianuarie 2023 la Fundu Moldovei. „Pământul respiră prin rune / scoţând viaţa pe taraba istoriei” sunt versuri ce ne-au atras atenţia din lectura poemului „Rune uitate”, semnat de poeta Luminiţa Ţaran. Profund impresionat de faptul că a cunoscut, prin participarea la „Maşina cu poeţi”, oameni deosebiţi, în special pe cei din nordul Bucovinei, pe care-i consideră patrioţi adevăraţi, s-a declarat poetul Valerian Bedrule şi a dedicat Cernăuţiului poemul „Ţi-ai înrolat sublimul”, dorindu-i în final pace, la care a mai alăturat poemul „Selenarii fii de piatră”. Aducându-se în discuţie entitatea statală, prof. Radu Stancu a amintit părerea lui Napoleon despre crearea unui stat. Se declară nemulţumit de felul în care funcţionează sistemul de învăţământ şi aseamănă, pesimist, statul român cu Titanicul. Ne aflam la o distanţă de o zi de la sărbătorirea Bucovinei, poeta Graţiela Braha dedicându-i trei texte în stil popular: Bucovina, rai dumnezeiesc; Dor de Bucovina; Imnul Moldovei (citate din revista „Omagiu Bucovinei”), dar şi o emoţionantă creaţie personală „Bucovină, te iubesc!”.

Costel Simirea ne delectează cu poezii proaspete în care nu-şi dezminte vocaţia prieteniei şi respectul pentru cuvânt: Surâsul întâlnirii, Pro poesis (să gătim poezia în sătucul în care am trăit!), Glasul, şi aduce un omagiu unui mare poet, pe care nu-l putem uita pentru textele sale emblematice (Rugă pentru părinţi, Repetabila povară, Cântecul reîntregirii, Galbenă gutuie ş.a), Adrian Păunescu, din care citează ultimul text, scris pe patul de spital, cu gândul la „dreptatea ţării”.

Despre farmecul Bucovinei în iarnă, în aşteptarea sărbătorilor magice a vorbit şi Florentin Cauc, la care a adăugat şi un text acid, despre timpurile pe care le trăim, când se pare că „ne vindem şi piatra de hotar”. Cunoscut şi talentat autor de carte pentru copii, prof. Gheorghe Solcan a prezentat un colaj de versuri ce ilustrează cele mai importante momente din istoria noastră, pe care le-a însoţit şi de cântece adecvate, în spectacolele organizate cu elevii săi. Col. Vasile Aioanei a relatat despre interesanta activitate desfăşurată de câmpulungeni la Muzeul Lemnului, de Ziua Bucovinei, a lecturat secvenţe din articolul special apărut în suplimentul revistei „Însemnări bucovinene”, a făcut precizări legate de contextul favorabil realizării Unirii în 1918.

Bucovina a fost omagiată din nou, poeta Cătălina Orşivschi declarându-şi sentimentele prin poemul „Noi te iubim de-a pururi, Bucovină!” la care a alăturat un omagiu poetului Nicolae Labiş, născut pe 2 decembrie şi plecat spre alte zări tot în decembrie.

De la Ilişeşti a venit Vasile Chindriş, cu un studiu original, realizat împreună cu Loredana Chindriş, studiu ce prezintă implicarea românilor din zona noastră în Primul Război Mondial, intitulat „Războiul în Bucovina. 1914-1918”, un material ce merită cunoscut şi dezvoltat, probând, şi după opinia autorului, că faptele aşa-zis „mici”, locale, ajung în istoria mare a neamului, întregind-o. Dumitru Munteanu a vorbit despre intrarea armatei române în Bucovina, despre gen. Iacob Zadik şi Eusebiu Popovici, despre casa în care s-au întâlnit cei doi oameni importanţi ai timpului şi a deplâns că se pierd edificii emblematice, de fapt, că se uită istoria.

Era firesc ca în aceste zile să ne amintim că România de azi datorează mult acelor generaţii care au luptat pentru un ţel nobil: unirea, libertatea şi demnitatea naţională şi să ne dorim ca actualele generaţii şi cele viitoare să preţuiască jertfa înaintaşilor.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: