O mare, frumoasă şi sinceră sărbătoare a Bucovinei

Graţie prof. dr. Oltea Prelucă, amiaza zilei de miercuri, 23 noiembrie 2022, când s-au împlinit 69 de ani de la moartea marelui cărturar bucovinean Ilie E. Torouţiu, s-a preschimbat într-o mare, frumoasă şi sinceră sărbătoare a Bucovinei. Atmosfera festivă a fost intensificată de costumele naţionale purtate de Oltea Prelucă, de elevii săi, de rude şi de moderatoarea manifestării, dr. Elena Pintilei, de mica fotografie cu Elvira şi Ilie E. Torouţiu prinsă la pieptul participanţilor de elevii din clasa dirigintei Oltea Prelucă, de semnele de carte cu Ilie E. Torouţiu oferite tuturor, de florile, colacii şi luminozitatea copertelor celor două cărţi lansate în spaţiul elegant al Sălii de Artă „Elena Greculesi” de la Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava: Iie E. Torouţiu, „Pe-aici a fost un bucovinean…” (Junimea, Iaşi, 2020), ediţie îngrijită de Oltea Prelucă, şi „Cărturari bucovineni: Ilie E. Torouţiu” de Oltea Prelucă (Junimea, Iaşi, 2022). Nemaivorbind de roll-up-ul, mare cât o pictură din marile picturi ale Elenei Greculesi, cu chipul lui Ilie E. Torouţiu din fotografia care l-a surprins în 1936 în ipostaza de membru corespondent al Academiei Române, cu o privire pătrunzătoare în care ne cuprindea pe toţi şi deopotrivă vremurile, cele care au fost ale sale, cele în care suntem şi în care a venit să ne întâlnească.

Mama, Valeria Andrişan, sora, Doina Jacotă, fratele, Adrian Andrişan, şi ai lor, cercetătorul literar, prof. dr. Ion Filipciuc, fostul director al Şcolii „Ion Creangă” Suceava –Constantin Mărgineanu, fosta dirigintă a Oltiţei Prelucă – prof. Olimpia Ciornei, cadre didactice care de la catedră au trecut cu vârsta în sala mare, de clasă, a Bibliotecii Bucovinei, păstrându-şi viu interesul pentru faptul de cultură, ca Veronica Iacobescu, Despina Satco, Tamara Sabin, Viorica Scăunaşu, Georgeta Straton-Sidorovici, reprezentanţi ai Asociaţiei Seniorilor Bucovineni, dr. Gheorghe Gabriel Cărăbuş, managerul şi Alis Niculică, şef birou, dintre mai mulţii oameni ai instituţiei-gazdă, precum şi colegi ai Oltei Prelucă, numeroşi elevi de la Şcoala „Ion Creangă” Suceava, între care cei care au cântat şi au recitat, micuţii artişti Maia, Iasmina, Alexia, Denis, Ionică, Răzvan şi Alex. Şi chiar dacă la ceasurile acestei sărbători aflată în Franţa, aş numi-o, pentru că a fost nu o dată pomenită şi pentru că a fost racordată sufleteşte la manifestarea de la Biblioteca Bucovinei, şi pe Maria Olar, preşedinta Fundaţiei Culturale „Leca Morariu” Suceava, în al cărei spaţiu memorial se află originalul manuscrisului valorificat în volumul „Pe-aici a fost un bucovinean…”.

Deschisă, în interpretarea lui Denis şi Ionică, de „Cântă cucu-n Bucovina”, cunoscuta piesă muzicală a lui Constantin Mandicevschi, sărbătoarea l-a adus întâi la microfon, cu ochii umeziţi de legendarul imn al Bucovinei, dar şi de prezenţa mamei Oltei Prelucă, pe cunoscutul istoric, pe profesorul universitar Mihai Iacobescu, coordonatorul doctoratului susţinut de Oltea Prelucă. De altminteri, prof. univ. dr. Mihai Iacobescu a coordonat şi doctoratele lui Alis Niculică, Alexandru Ovidiu Vintilă şi Elena Pintilei şi a fost în comisia în faţa căruia şi-a trecut examenul de doctorat şi Gheorghe Gabriel Cărăbuş, toţi absolvenţi ai Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, toţi oameni ai Bibliotecii Bucovinei. Toţi, ca nu puţini alţi oameni de cultură din Bucovina, contribuind, sub mentoratul lui Mihai Iacobescu, prin doctoratele şi cărţile lor – ce acoperă major nu doar istoria, ci şi teologia, filosofia, sociologia, literatura, economia, arta în Bucovina –, la realizarea celei mai importante istorii a Bucovinei privite din mileniul III şi, deopotrivă, a celei mai rodnice şi mai de preţ, prin anvergură şi interes pentru viitor, lucrări a lui Mihai Iacobescu.

Capabil de admiraţie şi înflăcărare pentru oamenii şi cauzele în care crede cu puterea tinereţii şi la vârsta seniorală de acum, Mihai Iacobescu a vorbit despre Ilie E. Torouţiu, „un mare cărturar”, participant „la marea epopee a eliberării, unirii şi integrării Bucovinei la Regatul României”, publicist, sociolog, istoric şi critic literar, eminescolog, folclorist, director al revistei „Convorbiri literare”, realizatorul unei colecţii de documente literare în 13 volume, „apreciată de marele Perpessicius şi comparată cu documentele istorice ale lui Eudoxiu Hurmuzachi”. Dar în pofida acestor merite, aproape necunoscut în Bucovina naşterii şi a 29 de ani de viaţă pe pământul ei, Ilie E. Torouţiu şi-a aflat în râvna şi empatia Oltei Prelucă şansa revenirii în orizontul interesului cultural al actualităţii. Începute cu scrisoarea adresată lui Gabriel Ştrempel, directorul general al Bibliotecii Academiei Române, de la care a aflat că aproape întreaga zestre rămasă de la Ilie E. Torouţiu se află acolo, demersurile profesoarei sucevene s-au concretizat în cercetarea minuţioasă a acesteia la Bucureşti, în căutări în arhivele din Cernăuţi, Solca, de la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” Suceava, în lecturi nesfârşite de periodice ş.a.m.d., adică în ani dăruiţi cunoaşterii lui Ilie E. Torouţiu şi scrierii despre moştenirea lăsată de marele cărturar bucovinean. „Îi mulţumesc personal acestei fete cu un suflet de aur cum puţine sunt la mia de locuitori!” a încheiat Mihai Iacobescu, în aceeaşi notă a entuziasmului şi preţuirii.

Cu sobrietatea şi chiar unda de scepticism care îi caracterizează în general discursul despre Bucovina (scepticism generat de lipsa efortului contemporan de cunoaştere şi, în consecinţă, de înţelegere corectă a realităţilor sale culturale şi nu numai), prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, prorector al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, a vorbit la rându-i despre însemnătatea lui Ilie E. Torouţiu şi despre truda Oltei Prelucă de a-l recupera şi a-l repune în circulaţie. A Oltiţei, mai exact, colega sa de studenţie, căreia i-a apreciat darul scrisului, „scrie foarte bine”, şi pasiunea care îl hrăneşte. Teza de doctorat şi apoi cartea lansată acum au fost scrise atât de bine, pentru că „Oltiţa s-a regăsit în Torouţiu, pentru că a simţit că au ceva comun”. Acest „ceva” a fost descifrat de Mircea A. Diaconu în eforturile, în activitatea fiecăruia din ei pentru ceilalţi. „Pentru elevi, pentru Torouţiu” – Oltea Prelucă, pentru cele 13 volume de „Studii şi Documente”, „o muncă uriaşă pusă într-un fel sub semnul anonimatului”, care ne-au îmbogăţit cultura, „ne-au modelat mintea”, pentru copiii săraci ajutaţi să-şi facă un rost în Bucureştiul „Bucovinei”, editura, tipografia sa – Ilie E. Torouţiu. Concluzia formulată de criticul şi istoricul literar Mircea A. Diaconu sună precum acel „Magna cum laude” care i-a încununat teza de doctorat: „Oltea Prelucă îi face dreptate lui Torouţiu readucându-l în actualitate, punându-l în circulaţie”.

 Oltea Prelucă a investit în pregătirea evocării lui Ilie E. Torouţiu tot atâta atenţie pentru fiecare amănunt şi pentru semnificaţia sa, şi tot atâta pasiune, ca şi pentru cele două cărţi lansate. Astfel, Elena Pintilei, pe care a invitat-o moderatoare a manifestării, a fost şi colega sa de susţinere de doctorat, cu o temă de asemenea închinată Bucovinei şi, putem spune, o inimă bătând la fel de sincer pentru Bucovina. Textele alese pentru recitările elevilor au fost din Vasile Posteucă, un alt mare bucovinean, cu un destin tragic ca şi al lui Ilie E. Torouţiu, din placheta „Cântece de ţară”, tipărită în 1939 la editura „Bucovina” a lui Ilie E. Torouţiu. Mireasma colacilor aduşi la comemorarea lui Ilie E. Torouţiu (dar şi a Elvirei sale, stinsă din viaţă cu o zi înaintea cărturarului, încât „au plecat în acelaşi cosciug”, a povestit Mihai Iacobescu) a urcat până în rai, iar participarea caldă, numeroasă, a anulat aspectul zilei „de Siberie crudă, cu frig şi gheţuş”, cum a zugrăvit-o Mihai Iacobescu. Ceea ce i-a scăpat totuşi, frumos, de sub control profesoarei, editoarei, autoarei Oltea Prelucă a fost mulţimea elevilor care la sfârşitul întâlnirii cu Ilie E. Torouţiu a înconjurat-o efectiv cu o grădină de trandafiri roşii. Sub lumina lor, Oltea Prelucă a scris dedicaţii pe fila cărţii, cu un suflet plin de dragoste pentru Ilie E. Torouţiu, pentru Bucovina sa, pentru Bucovina noastră, şi pentru adolescenţii cărora le-a predat o lecţie de neuitat.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: