Vorbă magică

Dar dvs. cum aţi petrecut (de) Black Friday cel oficial?… Eu trebuie să mărturisesc că m-am vânturat prin câteva magazine care-mi prezentau oarece interes şi m-am documentat. Asta înseamnă că am rămas cu documentarea şi cu paralele în buzunar. Marfă? A fost şi încă este, căci înţeleg că s-a scos din depozite cam tot ce era pe acolo. Să ia ochii clienţilor şi să-i îmbie. Dar parcă reduceri au fost/sunt mult mai puţine ca în alţi ani, din motive care nu mai trebuie evidenţiate. Precum şi clienţi (ba aş zice chiar musafiri în magazine) mult mai puţini, tot din aceleaşi motive. Înţeleg că muşterii foarte interesaţi erau chiar cei care-şi doreau, potrivit necesităţilor concrete, să pună mâna pe ceva ieftin şi bun, dacă este posibil. Însă anul acesta şansele lor au primit cea mai mare reducere. Cât despre practici comerciale adaptate contextului, am aflat-o, ca mare noutate, pe cea privind „articole reţinute” – aşa ca, într-o expoziţie, tablourile vândute (însă ele purtând o asemenea etichetă!) dinainte de vernisaj. Aşadar, marfă frumos etalată (şi redusă la preţ), să dea bine la capitolul impresie de spectacol, dar când să pui mâna pe obiect afli că ce e pe raft nu se vinde; e doar de expoziţie. Atunci daţi-mi din magazie!… Şi-apoi afli că ăla din magazie nu se dă, fie că poa’ ar fi deja vândut din online, fie că ar fi „reţinut”. Însă am aflat că există un cuvânt magic – OJPC – care, odată rostit (nu ca ameninţare, ci ca vorbă de persoană informată), este de natură să elibereze imediat şi marfa pitită… Rămâne însă o întrebare: Bine, dacă o ţii pentru clientul tău preferat, de ce o mai expui şi fraierilor?!