Bucuria surâsului şi a lecturii

„Surâd, deci exist” opina cu mai mulţi ani în urmă înţeleptul scriitor Vasile Andru, fostul nostru profesor din vremea studenţiei la Suceava. Profesorul ne surâde dintr-o lume mai bună, ni-l amintim cu recunoştinţă şi pentru că ne-a învăţat că scrisul este o bucurie a minţii şi a inimii. În vremuri confuze, lectura cuvântului scris poate crea o oază de linişte. Ne-o oferă cu prisosinţă cărţile şi revistele apărute în spaţiul sucevean. Recent, am apreciat reuşitul număr al „Bucovinei literare” (prezentat în paginile ziarului de Adrian Popovici), în octombrie a apărut nr. 3 (28) al publicaţiei „Surâsul Bucovinei” – revistă de istorie, literatură şi umor, editată de cenaclul „Nectarie” din Vama, un număr consistent ca volum (78 de pagini, cuprinzând tot atâtea semnături), dar şi ca valoare. În editorialul intitulat „E tot mai firavă speranţa” (ce-i drept, nu prea optimist) redactorul-şef, scriitorul Ioan Mugurel Sasu, se referă la scrisul din zilele noastre, relatează despre organizarea din acest an a Festivalului „Umor fără Frontiere în Ţara de Sus” şi a concursului iniţiat de revistă; vom reţine însă o opinie care e dătătoare de speranţă, „ne vom adapta condiţiilor impuse de valurile care izbesc în sănătatea populaţiei şi vom găsi metode şi posibilităţi de a ţine sus torţa, nu lumânarea activităţii noastre”. Apariţia revistei e o posibilitate! În paginile actualului număr semnează membri ai cenaclului, colaboratori, unele nume marcante ale culturii şi literaturii noastre. Subliniem în mod deosebit pertinenţa şi obiectivitatea analizei scrisului românesc actual realizată în articolul Magdei Ursache, intitulat „Era grafomanilor”. Firesc, distinsei autoare îi repugnă „tupeul devenit lege a promovării”, „gloria” obţinută prin scandal, nedreapta perimare a textelor, vestejirea cărţilor, desconsiderarea clasicilor, literatura porno, ş.a. „Decalogul” său (un răspuns la decalogul lui Daniel Cristea Enache) întăreşte regulile ce ar trebui să guverneze activitatea scriitorului adevărat, nu a celor care se ridică prin „lustruirea clanţelor”. O opinie de citit, de răscitit, de luat aminte! Întâlnim articole despre filozofi, despre scriitori, unii puţin cunoscuţi, dar vrednici de atenţie (poetul popular Constantin Sasu, spre exemplu, portretizat de dr. Elena Pintilei, de la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”), semnături din diaspora (Ben Todică, Melania Rusu Caragioiu), ale ieşenilor Mihai Batog Bujeniţă, Doina Toma, Ionel Pintilii, Sorin Cotlarciuc, Maria Apetroaie, amintiri despre anii de liceu de altădată (Victor Iosif, bcovineanul stabilit la Iaşi, ca şi alţii asemenea), fragment dintr-un promiţător roman autobiografic semnat de Luminiţa Ignea. Catrene valoroase semnează Dumitru Mătcaş, Ion Diviza, Florin Rotaru. Întâlnim multă poezie (multe poeme valoroase, după opinia noastră). În final, aşteptatele „Cugetări” semnate de I.M. Sasu şi semnalarea unui număr apreciabil de cărţi noi, aparţinând membrilor cenaclului şi colaboratorilor.