„Fălticeni – repere în timp”

> O monografie a urbei de pe Şomuz scrisă de prof. Vasile Nistoreasa şi redată cititorilor într-o nouă ediţie

Cunoaşterea istoriei ce-lor peste 500 ani de atestare documentară a aşezării de pe malurile Şomuzului şi a celor peste 200 de ani de când aşezarea a intrat în categoria localităţilor urbane reprezintă nu numai un imperativ, ci şi un motiv de reflecţie şi de orgoliu, după cum afirmă regretatul profesor Vasile Nistoreasa, autorul volumului „Fălticeni – repere în timp”, publicat în anul 2007 şi care, prin grija şi contribuţia financiară a Rotary Club Fălticeni, a fost republicat în vara acestui an. Prezentarea noii ediţii a avut loc la Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu” din Fălticeni sâmbătă, 18 septembrie.

Monografia urbei de pe Şomuz scrisă de Vasile Nistoreasa reprezintă un document de referinţă pentru documentaristica oamenilor de seamă ai urbei, este o istorie a Fălticeniului incluzând trei perioade definitorii pentru evoluţia acestei localităţi: 1780-1950, 1950-1990, 1990-2006.

A rămas ataşat meleagurilor natale prin activităţi culturale şi patriotism local

Prof. Vasile Nistoreasa şi-a pus amprenta asupra culturii locale începând cu anul 1967, prin funcţiile deţinute în epocă: redactor-responsabil al Centrului de radioficare (1967-1970), instructor-metodist la Casa orăşenească de cultură (1970-1980), director al Casei orăşeneşti de cultură şi preşedinte al Comitetului orăşenesc de cultură (1980-1987), muzeograf la Casa memorială „Mihail Sadoveanu” (1987-1993), director al Bibliotecii municipale „Eugen Lovinescu” (1993 – martie 2001, când se pensionează). A fost implicat activ în înfiinţarea şi funcţionarea Cenaclului literar „Eugen Lovinescu”, a revistei de cultură „Interferenţe” şi a colaborat permanent cu articole, eseuri şi reportaje în publicaţiile „Zori noi”, „Suplimentul Literar al Scânteii Tineretului”, „Îndrumătorul Cultural”, „Crai nou”, „Limba Română” (Chişinău) sau „Opinia fălticeneană”.

„Domnul prof. Vasile Nistoreasa a rămas profund ataşat meleagurilor natale, remarcându-se prin acte culturale deosebite faţă de municipiul Fălticeni şi rămâne, în memoria celor care l-au cunoscut, o personalitate creatoare şi responsabilă, cu puternic simţ civic şi patriotism local.  Opera domniei sale, constând în zeci de titluri de articole şi o carte de referinţă, îl recomandă ca pe un reprezentant de seamă în galeria marilor oameni de cultură ai Fălticeniului” preciza primarul Cătălin Coman în urmă cu trei luni, atunci când prof. Vasile Nistoreasa a primit, post-mortem, titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Fălticeni.

Un volum care să nu permită vreunui fălticenean să îşi uite originile

În volumul „Fălticeni – repere în timp”, prezentat de prof. univ. Daniel Şandru, directorul Operei Naţionale din Iaşi, musteşte dăruirea lui Vasile Nistoreasa pentru folosul urbei şi poporul său, credinţa în Dumnezeu, dorinţa de cunoaştere a istoriei celor peste 630 de ani de la atestarea documentară a aşezării (satul Şoldăneşti, actualul cartier cu acelaşi nume fiind atestat în 1384) şi a celor 241 de ani de când aşezarea a intrat în categoria localităţilor urbane (oficial, actul de naştere a târgului datează din 8 august 1780).

„Când mă gândesc la dl prof. Vasile Nistoreasa nu pot să o fac altfel decât cu pioşenie şi cu senzaţia foarte acută că trebuie cu toţii să facem un exerciţiu de admiraţie. Am avut de-a lungul timpului câteva întâlniri admirabile, iar cea cu dl prof. Nistoreasa a fost una dintre ele.  Nu pot uita că în revista pe care domnia sa o fonda la jumătatea anilor ’90, «Interferenţe», am  debutat cu primele mele eseuri filosofice. Eram student la Filosofie la Iaşi, iar domnia sa mi-a acordat un credit nesperat, acela de a publica primele mele încercări de filosofie. A urmat apoi apariţia acestei cărţi «Fălticeni – repere în timp», am şi prima ediţie, cea din 2007, cu dedicaţia dlui profesor, pe care am regăsit-o de multe ori când am revenit la paginile cărţii scrise de domnia sa: «Domnului Daniel Şandru, recunoştinţă, consideraţie şi bucuria de a nu ne fi uitat». Cum  poate un fălticenean să îşi uite originile?! Este de neacceptat aşa ceva, cred, şi sunt  convins că împărtăşiţi această convingere cu mine.

Prin această carte, dl prof. Nistoreasa a avut buna credinţă să nu permită niciunui fălticenean să îşi uite originile” a precizat prof. univ. dr. Daniel Şandru.

Demersul profesorului Nistoreasa trebuie continuat

Universitarul Daniel Şandru susţine că „Fălticeni – repere în timp” este o carte pe care, după ce o citeşti, poţi să o treci într-o nişă aparte, spunându-ţi foarte simplu, parafrazându-l pe dramaturgul  latin Terenţiu: „sunt fălticenean şi nimic  din ceea ce se leagă de numele Fălticeniului nu-mi este străin”.

„Iorga spunea, vorbind despre Iaşi, că «sunt români care n-au fost niciodată la Iaşi, deşi n-ar trebui să fie niciunul». Citind cartea prof. Nistoreasa, evident că putem  prelua această idee: Sunt români care nu au fost la Fălticeni şi nu ar trebui să fie, dar, dacă vor citi această carte, se vor regăsi din plin în acest spirtus loci al Fălticeniului.

Mă bucur că în acest loc geometric al întâlnirii dintre talentul pictorului Gabrel Baban (care a realizat coperta volumului) şi scriitura dlui prof. Vasile Nistoreasa a luat naştere noua ediţie a cărţii, într-un format deosebit. Coperta redă chiar imaginea Bibliotecii Lovinescu în sediul căreia ne aflăm astăzi. O carte care este un foarte bun exemplu de monografie istorică modernă şi contemporană a unui oraş pe care îl preţuim cu toţii. O  carte care este împărţită pe mai multe etape istorice, care începe cu un cuvânt al autorului şi în care regăseşti foarte multe informaţii pe care şi eu, atunci, la prima citire, le aflam pentru întâia dată şi care segmentează temporal epocile creşterii Fălticeniului de la 1780 la 1950, perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial până în zorii democraţiei, regăsite şi, evident, perioada până la apariţia cărţii 1990 – 2006. Sunt foarte  multe informaţii preţioase. Eu nu ştiu să mai existe sub aspectul informaţional un volum mai complet despre Fălticeni şi m-aş bucura ca demersul domnului profesor să fie continuat într-un viitor. Se opreşte la 2006 şi sunt convins că intelectualii publici ai Fălticeniului pot duce acest demers mai departe, eventual şi cu sprijinul municipalităţii, al Clubului Rotary şi al întregii comunităţi. Dacă un astfel de demers va fi continuat, eu mă angajez să mă implic direct în acest  proiect, inclusiv la nivelul asigurării editării unei lucrări care să continue ce a iniţiat domnul profesor Vasile Nistoreasa” este dorinţa prof. univ. dr. Daniel Şandru.

     Un vis  din tinereţe

Dacă, de obicei, la lansările de carte ai parte de acea atmosferă scrobită şi formală, care nu ajută potenţialii cititori să se apropie de lectură, de această dată a fost o atmosferă caldă, fiind una din cele mai frumoase lansări de monografii la care am participat, pentru că pereţii sălii în care a avut loc evenimentul au fost înnobilaţi cu imaginile Fălticeniului de altădată, redate locuitorilor oraşului de pictorul Gabrel Baban.

Participanţii la lansare au avut ocazia să interacţioneze, să povestească întâmplări inedite din istoria oraşului, să vorbească despre rostul acestei cărţi –  o monografie fiind considerată şi o punte între generaţii –, dar şi despre provocările pe care le presupune actul de a scrie o carte despre Fălticeni. În sală s-au aflat soţia lui Vasile Nistoreasa, dna Maria Nistoreasa şi fiica sa, Petronela.

„Mulţumesc dlui prof. Daniel Şandru pentru că a acceptat să prezinte cartea şi pentru cuvintele frumoase adresate.

Soţul meu a iubit foarte mult Fălticeniul şi a scris cartea cu mult drag. A fost un vis al lui din tinereţe de a scrie o carte despre Fălticeni. În ultimii ani a lucrat la Biblioteca Municipală, a început să adune materiale, să se documenteze, să studieze şi să înceapă să scrie cartea. La început cu stiloul, cu pixul, apoi şi-a cumpărat o maşină de scris, iar mai târziu şi-a luat un calculator şi, la vârsta lui, a învăţat să lucreze pe calculator. La sfârşitul anului 2006, manuscrisul a fost gata, iar în 2007 a ieşit cartea «Fălticeni – repere în timp». Dacă a fost completă, dacă a avut succes sau nu, rămâne la aprecierea celor care au citit-o sau care o vor mai citi. Mulţumesc Clubului Rotary pentru că a facilitat reeditarea acestei cărţi. Mulţumesc dlui prof. Baban pentru coperta frumoasă şi dlui prof. univ. Daniel Şandru pentru cuvintele frumoase adresate” a spus Maria Nistoreasa.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: