În intervalul 2016-2020, creştere de peste 5 ori a cantităţii de lemn mort din pădurile sucevene

> Judeţul Suceava are o medie de 25 mc la hectar, în Europa volumul total mediu de lemn uscat variind, în majoritatea ţărilor, între 5 şi 15 mc/ha > Deoarece termenele de extragere a doborâturilor de vânt şi a celor de zăpadă nu au fost respectate, aproape 60.000 ha de conifere au fost atacate de dăunători

Volumul de lemn mort din judeţul Suceava, atât cel pe picior, cât şi cel căzut, a crescut în ultimii 5 ani.
Conform Raportului privind starea mediului în judeţul Suceava, în suprafaţa judeţeană împădurită, cantitatea totală de lemn mort a crescut de la aproape 5 mc pe hectar în 2016, la aproximativ 25 mc pe hectar, în 2020. Aceasta în condiţiile în care „în pădurile europene creşterea cantităţii de lemn mort este considerată o măsură potenţială pentru creşterea biodiversităţii”.
„Existenţa lemnului mort în pădure îmbunătăţeşte balanţa ecologică şi explozia de paraziţi nu este posibilă” se reliefează în raportul Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Potrivit sursei citate, percepţia asupra arborilor uscaţi s-a schimbat, cercetările ştiinţifice evidenţiind rolul pozitiv al acestora, cu privire la habitatul faunei, circuitul nutrienţilor şi regenerarea naturală.
În Europa, volumul total mediu de lemn mort, pe picior şi căzut este de 10 mc pe hectar, variind, în majoritatea ţărilor, între 5 şi 15 mc/ha. În schimb, în statele membre ale Uniunii Europene, valoarea medie de lemn mort este sub 9 mc pe hectar.
De cealaltă parte, de semnalat este faptul că, în ultimele decenii, răşinoasele din nordul Carpaţilor Orientali, dar mai ales cele din judeţul Suceava au fost puternic calamitate, sub acţiunea vântului şi zăpezii, înregistrându-se volume mari de doborâturi. Exploatarea şi valorificarea acestora din urmă s-a efectuat cu dificultate, deseori termenele stabilite pentru extragere fiind depăşite. În acelaşi timp, în parchetele cu pricina au rămas importante cantităţi de resturi de exploatare, condiţii favorizatoare pentru înmulţirea în masă a insectelor de scoarţă, inclusiv pe fondul perioadelor cu secetă accentuată.
„În felul acesta s-a ajuns la crearea unor focare periculoase de ipidae în arborele de molid” se arată în Raportul privind starea mediului în anul 2020 al Agenţiei pentru Protecţia Mediului.
În judeţul Suceava, cea mai mare suprafaţă afectată de paraziţi vegetali este cea de conifere, respectiv una de aproximativ 10.158 ha, atacată de ipidae, la care se adaugă cea de circa 45.806 ha infestată cu lymatria monacha, acestea fiind supuse tratamentelor specifice.

V.I. ADOMNICĂI

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI