Baraj peste Siret, Suceava – Botoşani, neterminat după 34 de ani

Unul dintre cele mai mari proiecte de amenajare hidrologică din nord-estul României aşteaptă să fie finalizat de aproape 34 de ani. Aceasta este „viteza” cu care statul român construieşte barajul cu lac de acumulare peste râul Siret în zona localităţilor Vârfu Câmpului şi Cândeşti, din judeţul Botoşani, şi Zamostea şi Zvoriştea, din judeţul Suceava, început de pe vremea „răposatului”, obiectiv considerat vital, la vremea aceea, pentru populaţia şi terenurile agricole din zonă.

Construcţia ce trebuia să fie o măreaţă realizare a regimului comunist, denumită „Amenajarea complexă Vârfu Câmpului, pe râul Siret, judeţele Suceava şi Botoşani”, a început în anul 1987 şi are ca scop să înlăture pericolul de inundaţii, în special pe partea judeţului vecin, dar să reprezinte şi sursă de apă pentru sute de gospodării şi pentru instalaţiile de irigare din localităţile de pe ambele maluri ale Siretului, în mai mare nevoie fiind localităţile din zona Dorohoi, unde seceta reprezintă o mare problemă şi în ziua de astăzi.

S-a vorbit mai târziu chiar şi despre montarea unei centrale hidroelectrice la acest baraj, estimată ulterior la circa 40 milioane de euro, rămasă însă la stadiul de idee, una utopică se pare, dat fiind faptul că nici pentru barajul cu lacul de acumulare încă nu se vede „luminiţa de la capătul tunelului”.

De anul trecut se vorbeşte chiar de un „nou” baraj, de fapt aceeaşi veche megaconstrucţie pentru finalizarea căreia nu se găsesc soluţii de decenii întregi.

Exproprierile – încă nefăcute, dar 132 de milioane de lei, deja cheltuite

Constructorii României ceauşiste n-au mai apucat să termine lucrarea-gigant a cărei finalizare era estimată în 5 ani, iar regimul democratic care a urmat după 1989 s-a dovedit până în prezent incapabil să o ducă la bun sfârşit. Potrivit informaţiilor oferite de „Apele Române”, Administraţia Bazinală de Apă Siret, în anul 1994 lucrările la baraj au fost sistate din lipsă de bani, apoi reluate, pentru scurt timp, în 1996. În anul următor lucrarea hidrotehnică, proiectată să ocupe peste 6.300.000.000 mp, a fost declarată de interes naţional şi de utilitate publică, dar nici atunci nu s-au întâmplat minuni.

Au trecut încă 10 ani, pentru ca, în 2007, barajul peste Siret să fie trecut în administrarea Apelor Române şi pe lista obiectivelor de investiţii prioritare din infrastructura de mediu.

În tot acest timp, pe şantier s-a lucrat sporadic sau deloc. A fost necesară reactualizarea studiului de fezabilitate, care a modificat capacitatea acumulării de la 7,3 milioane mc de apă la 17 milioane de metri cubi, dar multe au fost problemele apărute în calea finalizării investiţiei. Odată cu trecerea timpului, parte din lucrări au trebuit să fie aduse la standardele tehnologice din prezent, cu costuri noi, o mare problemă fiind exproprierea diferitelor suprafeţe, aflate în proprietatea unor persoane fizice şi juridice (inclusiv o rezervaţie naturală) din trei localităţi, componente ale terenului pe care ar trebui să fie lacul de acumulare. Acestea din urmă nu s-au rezolvat nici după mai bine de 30 de ani de când se presupune că România progresează în democraţie, cu planuri măreţe şi bani europeni.

„Până în acest moment nu au fost efectuate exproprieri ale suprafeţelor de teren care vor fi ocupate definitiv de către obiectiv. De asemenea, nu au fost montate echipamentele hidromecanice. În urma reactualizării studiului de fezabilitate au fost solicitate oferte de la firme specializate pentru realizarea echipament hidromecanic, astfel încât valorile incluse în noul deviz general vor acoperi costul unui echipament hidromecanic conform standardelor actuale” ne-a comunicat Apele Române.

Aceeaşi sursă menţionează că valoarea investiţiei pentru obiectivul „Amenajarea complexă Vârfu Câmpului, peste râul Siret, judeţele Suceava şi Botoşani” este calculată la aproape 319.000.000 de lei, din care circa 253.000.000 de lei doar pentru construcţii şi montaj.

În ambele epoci istorice pe care se întinde execuţia obiectivului, până la 1 ianuarie 2021, statul a decontat deja aproximativ 132.000.000 de lei, din care peste 120.000.000 de lei pentru aceste lucrări.

Niciun leu pentru lucrări, şi în 2021

În aproape 34 de ani de când au început lucrările la barajul de pe râul Siret care are un „braţ” pe teritoriul judeţului Suceava, s-a schimbat o generaţie. Copiii de 6-7 ani din Zvoriştea, care se jucau prin anii ’90 prin preajma şantierului barajului, sunt astăzi bărbaţi în toată firea, dar încă îşi amintesc… „Mergeam cu băieţii să ne uităm. Ţin minte o balastieră… Apoi am văzut când au făcut malul drept, apoi parte din cel stâng, apoi totul a înţepenit. Barajul, aşa cum este acum, face parte parcă din totdeauna din peisaj” ne-a spus Alexandru S., un localnic de 36 de ani.

Pomenesc de baraj şi pescarii care aruncau undiţele în apele Siretului în aceeaşi zonă şi care s-au obişnuit de asemenea cu imaginea împietrită a structurilor betonate construite cu mulţi ani în urmă şi care, în ciuda timpului, rezistă foarte bine.

Primarul comunei Zvoriştea, Constantin Barariu, a râs când a venit vorba de baraj. Spune că, pentru comuna lui, barajul n-ar mai rezolva nimic, poate doar a inundaţiilor, care în ultimii ani n-au fost deloc o problemă în Zvoriştea. „Am şi alimentare cu apă, că în baza barajului îmbătrâneam şi apă curentă în Zvoriştea nu mai vedeam. Ăsta e mai mult pentru alimentarea Dorohoiului, dacă l-or face într-o zi” a completat primarul, care recunoaşte că în ultimii ani n-a primit nicio veste că şantierul, întins şi pe raza comunei lui, şi-ar reîncepe activitatea.

Şi se pare că nimic nou nu se va întâmpla nici într-un viitor apropiat. În comunicatul către ziarul „Crai nou” al Administraţiei Bazinale de Apă Siret se menţionează, la solicitarea noastră, că pentru anul 2021 bugetul de stat a „prins” câţiva bănişori pentru obiectivul de peste Râul Siret, dar niciun leu pentru lucrări efective, în şantier.

Cu cei 100.000 lei alocaţi anul acesta se vor plăti doar studiul de impact şi studiul de evaluare adecvată, realizate de ceva vreme.

„Ritmul de execuţie a lucrărilor este influenţat de multiple aspecte, dintre care se pot menţiona procedurile de emitere a actelor de reglementare deosebit de complexe, clarificarea terenurilor ocupate şi care au diverse folosinţe, sau chiar situaţia juridică a constructorului etc.” au concluzionat reprezentanţii Administraţiei Naţionale „Apele Române”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: