Schimbarea la Faţă

Două mănăstiri din Eparhia Sucevei îşi serbează azi hramul

> Este vorba despre Slatina şi Suceviţa

Două bijuterii arhitectonice ale spaţiului ecleziastic moldav îşi serbează azi, 6 august, hramul „Schimbarea la Faţă”. Este vorba despre Mănăstirea Slatina, ctitorie a voievodului Alexandru Lăpuşneanu, şi Mănăstirea Suceviţa, ctitorie a familiei Movileşti.

Mănăstirea Slatina, prima ctitorie a lui Alexandru Lăpuşneanu şi necropolă domnească, a fost zidită între anii 1553-1564, începută fiind în timpul primei domnii şi târnosită în timpul celei de-a doua domnii.

Cronicarul moldav Grigore Ureche a scris despre aşezământul de la Slatina că locaşul a fost sfinţit de Mitropolitul Grigorie al Moldovei în data de 14 octombrie 1558, fapt vădit şi de inscripţia în piatră de pe chenarul cu stema Moldovei care se află deasupra uşii de la intrare în pridvorul aşezământului monahal.

În ultimul său an de viaţă, la 1568, Alexandru Lăpuşneanu s-a călugărit la Mănăstirea Slatina sub numele de monahul Pahomie. De-a lungul vremii, ca şi alte ctitorii moldave, şi Mănăstirea Slatina a fost supusă vicisitudinilor de tot felul, fiind renovată în mai multe rânduri. Printre cei care s-au ocupat de revigorarea vieţii monastice de la Slatina îi amintim pe domnitorul Vasile Lupu, arhiereul Filaret Apamias (1821), mitropolitul Veniamin Costache (1826-1828) şi mitropolitul Pimen al Moldovei (1932). La Mănăstirea Slatina a existat o obşte de călugări până în anul 1960, când s-a pus în aplicare decretul 410/1959, călugării fiind alungaţi. Viaţa monahală a aşezământului a fost reluată în anul 1962, atunci când a venit aici o obşte de maici.

O altă bijuterie eclesiastică moldavă, Mănăstirea Suceviţa, îşi serbează la rându-i hramul (al doilea)  de marele praznic împărătesc al Schimbării la Faţă.

Istoria mănăstirii, cunoscută prin tradiţie şi confirmată de cercetările arheologice, este puternic legată de numele familiei domnitoare a Movileştilor. Avându-şi începutul într-un modest schit de lemn, atribuit călugărului Pahomie, aşezarea monahală ce astăzi poartă numele de Suceviţa ia fiinţă printr-o biserică din zid ridicată la sfârşitul secolului al XVI-lea de Gheorghe Movilă. Cel mai mare dintre fraţii Movilă a îmbrăcat haina monahală la Mănăstirea Probota, ajungând mitropolit al Moldovei.

Mănăstirea Suceviţa a fost ridicată în 1586, pe cheltuiala familiei Movileşti, având o pictură exterioară şi interioară care se evidenţiază în spaţiul moldav.

Două mănăstiri, aşadar, îşi aşteaptă azi credincioşii pentru a se bucura duhovniceşte de praznicul „Schimbării la Faţă”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Publicitate

 

Sumarul ediţiei: