Sânzienele – sărbătoarea naţională a românilor

> La Horodnic de Sus, cea de-a VI-a ediţie a Festivalului-concurs „Regina Sânzienelor”

De fapt Sânzienele reprezintă o sărbătoare a întregii creştinătăţi, pentru că la data de 24 iunie se sărbătoreşte şi ziua naşterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, şi aducerea moaştelor Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Se poate observa cu uşurinţă câte evenimente sunt sărbătorite în această sfântă zi de iunie. În unele părţi al arealului românesc Sânzienele se mai numesc şi Drăgaica.

…Iată că Dumitru Parasca, acest român cu suflet mare de tot şi iubitor peste măsură a tradiţiilor noastre strămoşeşti, a organizat cea de-a VI-a ediţie a Festivalului-concurs naţional „Regina Sânzienelor”. Să nu credeţi c-a organizat acest adevărat festival numai pentru a se proclama o regină. A fost şi-al doilea concurs, pentru stabilirea „Prinţesei Sânzienelor”. Şi s-a mai gândit c-ar fi foarte binevenită şi o „Şezătoare a Sânzienelor”.

Ne puneam întrebarea noi, invitaţii, cum se vor aşeza spectatorii, în contextul pandemiei. Dar organizatorii au găsit o soluţie foarte ingenioasă. Cu acordul lui Adrian Popescu, hangiul de la „Hanul Voievozilor” din Horodnic de Sus, au fost dispersaţi în grădina hanului, iar pentru o audiţie perfectă au fost instalate difuzoare puternice.

Manifestările au început sâmbătă, la ora 13, şi s-au încheiat târziu, în noapte, după orele 22. Nimeni nu s-a plâns de oboseală, participând cu toţii la ultimele momente prezentate de Sorin Ursan-Delaclit. Chiar dacă ai fi fost obosit, vocea tunătoare a domnitorului Ştefan cel Mare, interpretat de Petru Bodârlău, şi ariile din opere interpretate de Sorin nu te lăsau să dormi…

La sărbătoare a fost prezent şi Călin Brăteanu, directorul Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava, renumit interpret de muzică populară, împreună cu nelipsita-i cobză. A fost moderatorul manifestării, alături de el aducându-mi şi eu contribuţia la această activitate.

Manifestarea a început prin culegerea florilor de sânziene de către tinerele fete, fie ele concurente sau spectatoare. A urmat confecţionarea unui număr foarte mare de coroniţe în care, pe lângă florile de sânziene, au împletit şi alte flori de sezon.

În deschidere, gemenele Suzana şi Daciana Vlad, venite de pe plaiurile Maramureşului, mai precis de pe Valea Izei, şi-au început prezentarea spunând „Lăudăm pe Iisus! Noi purtăm Bucovina în suflet şi n-o putem uita niciodată”. Au povestit cum şi-au făcut colecţia de cămăşi populare şi cum se simt ele datoare faţă de înaintaşi.

Premii pentru Sânziene

A urmat premierea câştigătoarelor la cele două probe: „Regina Sânzienelor” şi „Prinţesa Sânzienelor”. Dumitru Parasca era îmbrăcat într-o frumoasă cămaşă populară şi purta o coroană de flori de sânziene.

„Regina Sânzienelor” a devenit Luiza-Petronela Schipor, de 14 ani, din Vicovu de Jos. Pe locul al II-lea s-a clasat Irina Chiriciuc, de 22 de ani, din Chişinău, iar pe locul al III-lea, eleva Denisa Chirilă, de 17 ani, din Arieş-Alba. Regina a recitat „Legenda Sânzienei”, un emoţionant poem, cu acompaniament de fluier.

S-au acordat şi patru premii speciale: Teodora-Larisa Petruţ, de 18 ani, din Brad, Hunedoara; Ioana Davîdova, balerină şi coregrafă din Chişinău, Ştefana-Mădălina Sandu, de 18 ani, din Ploieşti, şi Taisia Bivolaru.

„Prinţesa Sânzienelor” a devenit eleva Ioana Filip, de 11 ani, de la Şcoala Probota. A fost urmată în clasament de Valentina Cernovschi, de 12 ani, din Baineţ şi de Ryana-Teodora Ivănescu, de 11 ani, din Vicovu de Sus.

O călătorie izvorâtă din dragostea de Dumnezeu, folclor, natură, tradiţii şi familie

Juriul, cu acordul organizatorului, a hotărât să mai acorde două premii speciale: Ioana-Ruxandra Ivănescu, de 13 ani, din Ploieşti, balerină, şi Delia-Florentina Rusu, de 12 ani, din Bilca.

La secţiunea „Grup” au câştigat grupul „Zianii” şi Alina Nistor de la Colegiul Tehnic din Rădăuţi, coordonatori profesoarele Ancuţa Teleagă şi Ionela Bândiul. Apariţia acestui grup a stârnit ropote de aplauze, din el făcând parte şi două gâgâlici: o fetiţă şi un băieţel, nu mai înalţi de-o şchioapă. Prof. Ionela Bândiul a ţinut să precizeze: „Am pornit acest proiect ca o călătorie. El a izvorât din dragostea pentru Dumnezeu, folclor, natură, tradiţii şi familie. Am fost primiţi într-o familie cu suflet frumos. Am evocat călătoria de la naştere, cununie până la moarte. Viaţa începe cu crijma, în care se înveleşte nou-născutul, şi se încheie tot cu crijma, care este giulgiul mortului”.

Pe locul al II-lea s-au clasat surorile Natalia şi Jesica Matyas, de 6 şi, respectiv, 11 ani, din Mediaş. Ele au interpretat „La cules de sânziene”, creaţie proprie, inspiraţie din Valea Târnavelor, Ardeal.

Creaţiile celor care nu s-au putut deplasa la festival au fost prezentate pe-un ecran mare, pe care au fost urmărite de toţi spectatorii.

Premiile au fost acordate de Dumitru Parasca, organizator, şi de Elena Negru, preşedintele juriului.

La şezătoare…

A urmat „Şezătoarea Sânzienelor”, în cadrul căreia au vorbit opt persoane: „Costumul popular, o constantă identitară a culturii româneşti (Daciana Vlad, din Valea Izei); „Rolul sărbătorilor în viaţa oamenilor” (Elena Torac); „Tradiţiile şi însemnătatea lor în istoria poporului român” (Elena Negru); „Gemenele folclorului maramureşean – De ce am ales folclorul?” (Suzana şi Daciana Vlad); „Despre valoare, etichetă şi bune maniere” (Liliana Nestor); „Importanţa pedagogului în modelarea caracterelor” (Roxana Maloş); „Rolul tradiţiilor în epoca contemporană” (Anamaria Andronache); „Bătrâneasca de la Vicov” (Elena Schipor).

Maestrul Emil Ianuş, prezenţă regulată la manifestările culturale, a delectat şi publicul cu o şarjă de epigrame dedicate „Sânzienelor”. Am reţinut doar câteva: „Sânziană, zâna-floare/ Azi la tine gura-ntind/ Ca să-mi dai o sărutare/ Fiindcă ştiu că ai… Covid/ Şi eu vreau să mă… sinucid”, „Bine aţi venit la han/ Dragi prieteni, invitaţii./ Şi tocmai mă bucuram:/Iaca, au venit… plouaţii; „Sânziana mea, frumoasă/ Azi şi-a pus pe faţă masca/ S-a zvârlit pe-un cal de rasă/ Şi-o fugit cu… Făt-Parasca!!!”.

Auzind că la „Hanul Voievozilor” este mare veselie, că este sărbătorită Sânziana, Măria Sa Ştefan cel Mare (Petru Bodârlău) a-ncălecat pe cal şi-a descălecat urgent la han. Aici a ţinut oaspeţilor o emoţionantă lecţie de istorie, cu glasul lui tunător.

Taraful din Vicovu de Sus – Laura, cu frumoasa şi foarte talentata solistă Liliana Ursachi, acompaniaţi la cobză de Călin Brăteanu, a susţinut un superb concert de muzică populară. De fapt, taraful a avut mai multe intervenţii pe parcursul manifestării. Ei ne-a întâmpinat cu melodii populare chiar de la sosire, iar pe parcursul manifestării au prezentat mai multe reprize de cântec popular.

În taraf am remarcat statura impozantă a tânărului Alexandru Cazanciuc, cunoscându-l foarte bine de-acum, nevăzător, care cânta parcă cu mai mult foc decât ceilalţi. Doar câteva cuvinte am schimbat cu el şi mama sa la finalul programului: „Alexandru cântă la vreo şapte instrumente şi la toate cântă bine. Face parte şi din formaţia «Vivas Suceava!». Acum este în anul al III-lea la facultate, la clasa de compoziţie. Repetă şi la Vicov, unde aceşti tineri se strâng câteodată la repetiţii”.

Spre finalul festivalului a evoluat, pe ecran, „Acord-Cvartet” din Botoşani, sub bagheta maestrului Vasile Sorocan. Sorin Ursan-Delaclit ne-a prezentat un potpuriu de arii din opere.

Intenţionat am lăsat la urmă sceneta „Triumful iubirii”. Cine ar fi crezut că Dumitru Parasca poate fi şi dramaturg?! Dar se poate, fiind şi un poet foarte talentat. Consider că şi-a ales foarte bine şi interpreţii: paznicul porţii iubirii – Paul Torac, Calomfir – Sorin Ursan-Delaclit, Ileana Cosânzeana – Lenuţa-Andreea Creţan, Făt-Frumos – Ionuţ Constantin Simionescu, Căpcăunul – Alin Livadariu, Marele Înţelept al festivalului – Constantin Horbovanu, un grup de adevărate nimfe şi Căluşarii Bucovinei – vătaf Ghiţă Sbiera.

Prof. GH. DOLINSKI,

Foto: MIHAI BOICIUC