Centenarioţi bucovineni (III)

ŞTEFAN MUNTEANU, născut în ziua de duminică, 18 aprilie 1920, în Plaiul Cosminului, judeţul Cernăuţi, din părinţii Maria şi Gheorghe, cu şcoală elementară în satul natal, studii secundare la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuţi (1934-1940) şi Liceul „Ştefan cel Mare” din Suceava (1940-1941), debut literar în revista „Mioriţa” (Cernăuţi, 1940), după care urmează facultatea de Litere şi Filosofie de la Unversitatea din Iaşi, apoi profesor de limbă română şi latină la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi (1945-1946), „Mihai Viteazul” şi „Horea, Cloşca şi Crişan”, Alba Iulia (1946-1957), director al Liceului „Mihai Viteazul” din Alba Iulia (1957-1959), lector universitar (1960), la Universitatea din Timişoara, unde susţine şi teza de doctorat Probleme ale cercetării stilului, cu specială privire la expresivitatea poetică (1968), conferenţiar (1969), profesor universitar (1971), la aceeaşi instituţie, lector detaşat la Universitatea din Viena (1974-1978), şi profesor consultant (1985-2010) la Universitatea din Timişoara.

Bibliografia acestui filolog bucovinean este impresionantă: Introducere în filologia română (1967, …), Istoria limbii române literare (secolele al XVI-lea – al XVIII-lea) (1972, 291 p.) Stil şi expresivitate poetică (1972, 280 p.), Lingvistică generală (1973), Introducere în istoria limbii române literare. Epoca modernă ( 1974, 200 p.) şi Epoca contemporană (1974, 222 p.), Limba română artistică (1981, 272 p.), Scrisori vieneze (1992, 315 p., cu o ediţie revăzută, Scrisori din Vindobona, 2002, 391 p.), Introducere în stilistica operei literare (1995), Studii de lingvistică şi stilistică (1998, 333 p.), Cuvânt şi cultură. Însemnări pe marginea cultivării limbii (2000, 245 p.), Scrieri alese (2003, 270 p.), Lingvistică şi stilistică (204 p.) Limbă şi cultură (2006, 204 p.), Pagini de memorial, ed. a II-a revăzută (2007, 146 p)

Ca să nu mai însemnăm şi cele şapte volume, între care Crestomaţie românească, realizate în colaborare cu alţi lingvişti, sau cursurile universitare pentru îndrumarea studenţilor în filologie, poetică şi stilistică. A editat cartea lui Dumitru Nimigeanu, Însemnările unui ţăran deportat din Bucovina, (1993, 175 p.) şi a tradus din poezia lui Rainer Maria Rilke, Gedichte. Poeme, Ediţie bilingvă, îngrijită de Simion Dănilă, Timişoara, 2009, 108 p.

Între distincţiile cu care a fost onorată această râvnă filologică se cuvin menţionate Medalia Muncii clasa a III-a (1957), Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei R. S. R. (1972), Medalia Jubiliară şi Diploma „Opera Omnia” (Timişoara, 2010).

S-a stins din viaţă împăcat cu satisfacţiile unei munci rodnice, în ziua de miercuri, 7 martie 2012, la venerabila vârstă de aproape 92 de ani, în Timişoara.

GEORGE SIDOROVICI, născut în ziua de vineri, 13 februarie 1920, în Frasin, judeţul Suceava, din părinţii Leopoldina şi Onisim, ţărani; studii secundare la Şcoala Normală din Cernăuţi (1939), învăţător în satul natal (1942-1944), debut cu proză şi colaborări în „Bucovina literară” (1943) din Cernăuţi; învăţător în Başcov, judeţul Dolj (1944-1945), sau în Gura Humorului (1961-1965), redactor la ziarul „Zori noi”, Suceava (1965-1971), colaborator la „România liberă”, „România literară” sau „Iaşul literar” şi în antologii sucevene, cu reportaje şi proză scurtă, din care apoi alcătuieşte volumele Luceferii de sub grindă (1950), Inima gospodăriei (1951), Învăţătoarea (1951, 62 p.), Tinereţe (1953, 80 p.), Păpuşoii (1955, 52 p.), Suceava. Îndreptar turistic (1964, 96 p.), Oameni şi munţi. Fişe pentru o monografie a munţilor (reportaje, 1972, 155 p.), Pădurea de dincolo (nuvele, 1974, 144 p., cu o reeditare postumă, 2006, 214). A decedat intempestiv în ziua de joi, 9 decembrie 1976, în Suceava.

CRISTOFOR I. SIMIONESCU, născut în ziua de sâmbătă, 17 iulie 1920, în Dumbrăveni, Suceava, din părinţii Lucreţia şi Ioan, clasele primare în satul natal, studii secundare la Liceul „Ştefan cel Mare” din Suceava (1931-1933) şi Iaşi (1933-1939), studii superioare la Facultatea de Chimie din Şcoala Politehnică „Gh Asachi” din Iaşi-Cernăuţi (1939-1944); doctorat cu teza Contribuţii la cunoaşterea uleiurilor vegetale indigene, Iaşi, 1948, asistent (1944-1948), conferenţiar (1948-1951), profesor şi şef de catedră (din 1952), director de studii (1948-1951), prorector (1951-1952), rector (1954-1976), fondator şi şef al secţiei de Chimie Macromoleculară (1956-1970) la Institutul Politehnic „Gh. Asachi” din Iaşi; director general în Ministerul învăţământului (1953-1954), directorul Institutului de Chimie Marcomoleculară „Petru Poni”, Iaşi (1970-2000); inginer chimist şi publicist, membru corespondent (2 iulie 1955) şi titular (21 martie 1963) al Academiei R. P. R., vicepreşedinte al Academiei R. S. R. (1974-1990); preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei R. S. R. (1963-1974 şi din 1990); preşedinte de onoare al Societăţii de Chimie din România (din 1993), contribuind la dezvoltarea chimiei organice şi macromoleculare, a chimiei lemnului şi stufului, a tehnologiei celulozei, a chimiei polizaharidelor, a tehnologiei hârtiei, sintetice şi semisintetice, cu proprietăţi speciale; autor al teoriei conducţiei în compuşii organici, cercetări în domeniul copolimerizării, iniţiatorul studiilor în sinteza polimerilor prin metode ionice pe cale electrochimică.

A colaborat asiduu la publicaţii ştiinţifice din ţară – „Memoriile Secţiilor Ştiinţifice ale Academiei Române”, seria IV-a – şi de peste hotare: „Polymer Journal” (Japonia), „Comptes-Rendus” (Paris), „Die Makromolekulare Chimie” (Germania), „Journal of Thermal Analysis” şi „Journal of Polymer Science” ş. a. A fost coautor al volumelor: Chimia lemnului (1964, 239 p.) Chimie macromoleculară, vol. I-II (1964, 382+341 p.), Chimia stufului (1966, 304 p.), Mecanochimia compuşilor macromoleculari (1967, 344 p.), Funcţionarea compuşilor macromoleculari (1969, 292 p.), Chimia lemnului în România. Plopul şi salcia (1973, 299 p.), Chimia algelor marine (1974, 211 p.), Polimerii biocompatibili şi biologic activi (1980, 480 p.), Poliacetilene (1987, 280 p.), Implicaţii bioenergetice ale coloranţilor (1988, 208 p), precum şi a unei serii cărţii propria manu de Gânduri (vol. I, 1978, 108 p.; vol. II, 1983, 216 p.; vol. III, 1993, 283 p.; vol. IV, 1996, 140 p.; vl. V, 1999, 244 p.), sau eseuri în Originea vieţii (1983, 107 p.). Distins cu peste 30 de ordine şi medalii româneşti şi străine, Premiul de Stat (1952), Medalia de Aur a Societăţii Americane de Chimie (1976), Om de ştiinţă Emerit, Profesor Universitar Emerit ş.a., savantul Cristofor I. Simionescu s-a stins din viaţă în ziua de luni, 6 august 2007, în Iaşi.

ZENOVIA ŢÂMPĂU, născută în ziua de vineri, 5 noiembrie 1920, în satul Sadova, judeţul Câmpulung, din părinţii Elisabeta (născută Surpat) şi Ilie, orfană de amândoi părinţii la 15 ani, după căsătorie se stabileşte în Pojorâta, unde a fost descoperită de etnologul Constantin Brăiloiu (1935) şi înregistrată cu piese din repertoriu pentru Arhiva Naţională de Folclor; prezentă în festivaluri şi concursuri folclorice, înregistrată pe discuri „Electrecord”, alături de sora sa, Maria Surpat (1978), sau pe discul Antologia muzicii populare (E. P. C. 10.538) şi cu texte folclorice în cartea editată de prof. Viorica Cernăuţeanu, Pojorâta. Izvoare de trănicie, 2012. A decedat în ziua de luni, 5 ianuarie 2015, în satul natal.

DIMITRIE VATAMANIUC, născut în ziua de sâmbătă, 25 septembrie 1920, în Suceviţa, din părinţii Iustina şi Ioan, cu clasele primare în satul natal, studii secundare la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi (940-1943) şi bacalaureat la Cernăuţi (1943), unde va debuta în „Bucovina literară” (1943), studii superioare la Facultatea de Litere a Universităţii din Cluj (licenţă în 1947), doctorat cu teza Ioan Popovici Bănăţeanul, la Universitatea din Bucureşti (1957), îndrumător G. Călinescu; profesor de liceu la Dej, redactor la „Almanahul literar” din Cluj, cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti, lector la Universitatea din Bucureşti, bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, cercetător ştiinţific la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, şef de secţie la Centrul de Informare şi Documentare al Academiei Române, redactor-şef la „Buletin de informare ştiinţifică” şi „Revista de referate şi recenzii” (Bucureşti), director al Centrului de studii despre Bucovina din Rădăuţi al Academiei Române (1992-2007), director al publicaţiei „Septentrion”, editată de Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (Rădăuţi), colaborator la diferite publicaţii precum „Bucovina literară”, „Glasul Bucovinei”, „Transilvania”, „Vatra”, „Familia”, „Manuscriptum”, „Caietele Eminescu”, „Viaţa Românească” ş. a., onorat cu titlul de membru al Academiei Internaţionale „M. Eminescu” din India, al Institutului Internaţional „M. Eminescu” din Chişinău, al Uniunii Scriitorilor din România, al Societăţii Scriitorilor Bucovineni şi Membru de Onoare al Academiei Române (2001), cu premii – „Lucian Blaga” al Academiei Române (2012), cu distincţia Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava (2008) şi al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, cu titlul de Cetăţean de onoare al comunei Suceviţa, al municipiului Rădăuţi şi al comunei Şiria (Arad). (Va urma)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: