La Biblioteca „I.G. Sbiera” din Suceava

Festivalul Literar „Mihai Eminescu”, ediţia a XXIX-a

Managerul Bibliotecii „I.G. Sbiera” din Suceava, Gabriel Cărăbuş, a deschis, ieri, în sala „Elena Greculesi”,  manifestările prilejuite de cea de-a a XXIX-a ediţie a Festivalului Literar „Mihai Eminescu”, a  cărui primă zi de desfăşurare s-a întâmplat de Zilele  Culturii Naţionale. A prezentat salutul gazdei şi a salutat numeroasa asistenţă, „care îmbină experienţa cercetătorilor şi a truditorilor în ale culturii cu tinereţea”. A anunţat organizatorii, Centrul Cultural „Bucovina”, sub egida Consiliului Judeţean Suceava,  alături de Societatea Scriitorilor Bucovineni, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, primăriile Putna şi Şerbăuţi, Mănăstirea Putna, dar şi Colegiului Naţional de Informatică „Spiru Haret” , care a avut în public elevi ai săi.

Moderatorul manifestării a fost poetul Ioan Manole, care a mulţumit celor prezenţi, „oameni care vin ca la o rugăciune, în fiecare an, la fiecare manifestare culturală consistentă sau care are în memoria noastră colectivă amprentă de foc”, a prezentat programul acesteia şi a dat citire listei complete a celor care au fost invitaţi la ediţia din acest an a festivalului: Adrian Dinu Rachieru, Theodor Codreanu, Adrian  Alui Gheorghe, Casian Maria Spiridon, Mircea A. Diaconu, Paul Gorban, Gellu Dorian, Nicolae Corlat, Marius Chelaru, Isabel Vintilă, Ovidiu Vintilă, Dan Vâţă, Vasile Tudor, Ion Filipciuc, Liviu Papuc, Constantin Hrehor,  Nicolae Cârlan, Cezar Straton, Viorica Petrovici, Ioan Mateiciuc, Mihaela Grădinariu,  Ioan Ţicalo, Constantin Horbovanu, Liviu Popescu, Casian Balabasciuc, Adrian Popovici, Rozalia Motrici, Mircea Aanei, Mihai Pînzaru PIM,  Rodica Mureşan,  George Sauciuc, Sorina Rîndaşu, Giulia Gheorghiu, Adela Şulea. Şi, de asemenea,  Doina Cernica, „doamna scrisului bucovinean”, şi  monahia Maria Simionovici, preşedinta de onoare a Societăţii Scriitorilor Bucovineni.

Reprezentantul „patronilor administrativi”, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Niţă, s-a declarat bucuros să reprezinte instituţia sub egida căreia se desfăşoară festivalul, Consiliul Judeţean Suceava,   să fie parte a acestei valoroase manifestări şi a  recitat   „Somnoroase păsărele”, fiind răsplătit cu aplauze.

Conferinţe

„«Problema Eminescu» şi canonul literar” a fost conferinţa prezentată de prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru şi care „stă sub acolada  unei fraze pe care a rostit-o, memorabil, Dimitrie Vatamaniuc:    „E foarte bine că avem o «Problema Eminescu»”. „Un subiect şi controversat, şi bogat”, a apreciat vorbitorul. „Faţă de alţii care sunt indignaţi că Eminescu este atacat sau pus în discuţie, până la urmă, eu fac următoarea observaţie: este foarte bine când, ciclic, mari autori sunt repuşi  în discuţie şi chiar  atacaţi, fiindcă asta stârneşte polemici binevenite, ceilalţi simt nevoia să intervină în replică şi în felul asta un scriitor rămâne în permanentă actualitate.  Este bine că se discută, pro şi contra, astfel de războaie fac bine longevităţii unui scriitor. În condiţiile în care nu mai e citit, Eminescu revine în actualitate, chiar controversat fiind.”

Dualismul eminescian şi Eminescu – gazetarul politic au fost alte aspecte la care s-a referit vorbitorul. „Ca reper absolut, Eminescu are dreptul la o posteritate vie.  (…)   Împovărat  de îngheţata clişeistică didactică întreţinând un halou admirativ, împins frecvent  într-un festivism găunos ori, dimpotrivă,   supus voinţei agresive de contestare, poetul naţional rămâne măsura noastră, cum spunea Noica, şi se oferă generos exegezei”,  „marele său merit fiind acela   de a fi sensibil la freamătul identităţii naţionale”.

Cea de a doua conferinţă, pe tema destinului poeziei în literatura română,  a fost susţinută de poetul Adrian Alui Gheorghe,  care a avut cuvinte de apreciere pentru organizatorii festivalului: „Mulţi ani oraşul Suceava era un loc de trecere a noastră spre Botoşani. De o bună perioadă de vreme, la zilele importante dedicate lui Eminescu, oraşul Suceava, biblioteca, comunitatea de aici ne adună şi  nu mai ajungem la Botoşani sau ajungem a doua zi. Acesta este un lucru de laudă pentru tot ce se întâmpla aici”.

„Merg pe varianta că destinul poeziei  este, de fapt, destinul evoluţiei poeziei în raport cu Eminescu. Fiecare  generaţie se raportează la Eminescu, are nevoie de această linie coordonatoare, de acest reper” a spus vorbitorul. „Eminescu nu s-a născut statuie, ci scriitor extrem de umil. Noi l-am făcut statuie, din dorinţa şi tendinţa  şi poate  din nesăbuinţa de a avea la ce ne închina, la ce ne raporta.  Pe unii îi enervează statuile şi simt nevoia să le încerce rezistenţa cu umărul, să le răstoarne. Alţii ar vrea să ducă bronzul statuilor la topit, ca să facă din ele alte obiecte decorative. Alţii vor sa dărâme statuia,  ca sa îi folosească soclul pentru propria statură. În final, fiinţa din statuie rămâne în viaţă, ceilalţi, cei care o pun  la îndoială, nu.”

Prezentări de carte

Prima prezentare de carte a fost făcută de Constantin Hrehor, „O viaţă între manuscrise”, apărută la Editura „Timpul” de la Iaşi, cuprinzând dialoguri realizate cu academicianul Dimitrie Vatamaniuc, care se constituie într-o  „o primă monografie închinată  acestuia”. Prezentarea a inclus şi o altă carte,  „Convorbiri sub scara cu îngeri”,  apărută tot la Editura „Timpul”, în 2010,  acum  retipărită, cu unele intervenţii,  cu o postfaţă de criticul Mircea A. Diaconu, care a luat naştere „după  multe încercări de a intra în graţiile profesorului Vatamaniuc”, cel care a devenit „un savant în Eminescu”, dar care „nu a căzut niciodată în acea patimă orgolioasă a omului  care se vrea vizibil”, din care a citat, la sfârşitul intervenţiei sale: „Dacă Eminescu e sau nu un mit  este o chestiune secundară. Problema principală  stă în faptul că de peste un secol este contemporanul fiecărei generaţii şi este şi contemporanul zilelor noastre. Moldova este reprezentată de Creangă, Muntenia, de Caragiale, iar Transilvania, de Slavici. Iar  între ei  se înalţă Eminescu, coloana infinită a spiritualităţii noastre”.

Poetul Adrian Alui Gheorghe a prezentat cartea unui reputat eminescolog, Theodor Codreanu,  „nu înainte de a „subscrie cu toată căldura la propunerea lui Constantin Hrehor de a declara, începând de astăzi, anul 2020 ca fiind un an Dimitrie Vatamaniuc”.

„Revizuiri critice”, apărută la Editura Academiei Române  în 2019,  se numeşte cartea lui Theodor Codreanu, „un Hercule moldav”, pentru că „scrie nu doar mult,  ci şi foarte bine documentat”.  „Cartea găzduieşte articole pe care harnicul şi eruditul  autor le-a risipit  în varii reviste, evident, şi la «Bucovina literară». Materialul oferit lectorilor e aranjat în două mari secţiuni,  „Efigii” şi „Împliniri”,  prima dedicată „celor care s-au  grăbit să plece”,  iar „Împliniri” – „în care se iau în cătare” diverse cazuri de  autori mai cunoscuţi  sau mai puţin cunoscuţi, pe care Theodor Codreanu  „încearcă să-i repună în matca lor”.  „Theodor Codreanu a convertit o neşansă, rămânând la Huşi, deci într-o zonă marginală,  dar  fructificând din plin energia periferiilor, într-o uriaşă şansă, fiindcă s-a bucurat acolo de răgazul  unor lecturi formatoare, a avut putinţa de a se dedica studiului şi de a scrie cu hărnicie şi har” a  mai spus Adrian Alui Gheorghe.

„Este dificil să vorbeşti despre cartea proprie”  a spus autorul „Revizuirilor critice”, care a ţinut să spună că Eminescu a fost supus, după 1989, în mod deosebit, acestor două concepte, revizionism şi revizuire critică, dar care, aşa cum a susţinut în conferinţa sa Adrian Dinu Rachieru, nu au făcut decât să îl readucă în atenţie, „revizionismele fiind, ca urmare,  profitabile într-o cultură”. „Într-o anumită perioadă, se părea că revizioniştii vor birui în a-l pune într-un con de umbră. Referindu-se la acest aspect, îmi aduc aminte de o spusă concentrată, dar de o ironie cruntă, a lui Dumitru Radu Popescu: «Cei care pot trăi fără Eminescu sunt nişte oameni liberi, puternici, fiindcă ei pot trăi şi fără Biblia numită Sheakespeare»” a punctat Theodor Codreanu.

„Prăvălia cu poezie” a fost prezentată de cel care a scris-o, Adrian Alui Gheorghe. „Cronici de carte, eseuri despre cărţi pe care le-am citit în anii din urmă.  Unii dintre autori  – Paul Gorban,  Alexandru Ovidiu Vintilă şi   Luminiţa Ignea  – se află în sală”.  „Orice e de vânzare pe lumea asta, inclusiv poezia. În general, se spune că eşti ceea ce citeşti.  Dacă citiţi, sunteţi ceva, dacă nu  citiţi  sunteţi acel altceva”  a  spus autorul, care a ţinut să citească asistenţei o rugăciune a lui Radu G. Ţeposu,  „un critic care a murit, din păcate, prea devreme,  şi care ar fi fost, probabil, criticul generaţiei 80”, pe care a folosit-o ca motto: „«Tatăl nostru care ne citeşti/ Învaţă-ne să-i judecăm drept/ Pe cei care scriu/ Şi nu ne duce în ispita laudelor deşarte/ Nici în cea a hulei nemeritate,/ Ci ajută-ne să vedem în fiecare carte/ Adevărul estetic, dâra de existenţă, freamătul fiinţei,/ Iluminarea lăuntrică/ Şi ne iartă erorile noastre de judecată/ Şi fă-ne culţi, că suntem mulţi!… »”. 

Spre încântarea audienţei, autorul a citit ceea ce a scris în prefaţa cărţii, rânduri despre cum îşi imaginează că ar arăta un dialog într-o  prăvălie unde s-ar vinde poezie.

Preşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni (SSB), Alexandru  Ovidiu  Vintilă, a prezentat, „la început de an, care este şi un timp al bilanţurilor”, „un proiect încheiat, un  proiect dus până la capăt”,  revista „Bucovina literară” pe anul 2019. „Au apărut patru fascicole substanţiale, condensate, de câte 126 de pagini fiecare. În paginile revistei sunt nume importante  ale literaturii române, graţie şi colaboratorilor pe care îi avem, permanenţi sau nu, dar care sunt personalităţi ale literaturii de la noi,  trei dintre aceştia  – Adrian Dinu Rachieru, Theodor Codreanu şi Adrian Alui Gheorghe  – fiind de faţă.”

Preşedintele SSB a asigurat că revista „va merge înainte” şi a continuat cu un „semnal editorial”, apariţia celui mai recent volum de poezie al său,  „Transparenţa unui popor de foci”,  cu un cuvânt înainte de Şerban Foarţă, din care a şi citit celor prezenţi două poeme, „poezii care au fost scrise şi care ţin de biografia Societăţii Scriitorilor Bucovineni”.

Cuvântul participanţilor

Paul Gorban, redactorul-şef al revistei „Zona Literară”, ce apare la Iaşi,  s-a declarat încântat că festivalul de la Suceava este „singurul festival  despre Eminescu din România în care se ţin conferinţe la nivel academic şi prelecţiuni despre Eminescu” şi a prezentat pe scurt cel mai recent număr al revistei pe care o conduce, ce împlineşte anul aceste zece ani de apariţie, despre care Nicolae Manolescu spunea că este „una dintre cele mai luxoase reviste din România”.

Liviu Papuc a ţinut să atragă atenţia asupra congreselor studenţeşti, ca fiind un posibil subiect de doctorat, „superb”, şi a îndemnat ca Eminescu să fie citit în context, „cu mintea societăţii de atunci”.

„Avem un talent extraordinar de a serba în fals” a spus poetul, istoricul literar, publicistul şi folcloristul  Ion Filipciuc, care a  venit în sprijinul spuselor sale cu  referiri la  documente, între care şi la certificatul de naştere, din care reiese o cu totul altă dată de naştere a poetului naţional.

Momente artistice

Giulia  Gheorghiu a interpretat, acompaniindu-se de chitară, două cântece pe versurile lui Mihai Eminescu,  „Glossă” şi  „Despărţire”, iar Adela  Şulea a recitat din opera acestuia.

Astăzi,  participanţii la festival se află la Putna, unde, la ora 9, este programată  depunerea unei coroane omagiale la bustul poetului din incinta mănăstirii, tot  la Putna urmând a fi decernate premiile „Mihai Eminescu” pentru exegeză eminesciană, lucrări ale anului 2019.

Print Friendly, PDF & Email

2 Comentarii

  1. Normale zile de ‘havuz’eminescian.Matricial -stilistic ,Interferenta e mult peste Contiguitate,acolo.Frumos!….si prezentarea ‘rotunda “tot frumoasa.

  2. Așa e cînd vii neîncetat, ti se pare acru cozonaci, iar corcodusa smîntînă!

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: