> Cum a suferit România după ce a fost prinsă la mijloc după retragerea „frontierei” sovietice, înaintarea „frontierelor” germană şi americană urmată de revenirea „frontierei” ruse
O analiză interdisciplinară privind politicile marilor puteri care au prins România la mijloc după 1990 şi care îşi propune înţelegerea corectă a locului şi rolului României în tabloul geopolitic al sud-estului Europei a fost realizată de conf. univ. dr. Florin Pintescu în lucrarea „Politicile SUA, Germaniei şi Rusiei în spaţiul românesc (1990-2018). Consideraţii geoeconomice, geoculturale şi geostrategice”, apărută recent la Editura Cetatea de Scaun din Târgovişte.
Sociologul şi politologul sucevean Adrian Botezatu, doctor în geopolitică, a declarat pentru News Bucovina că lucrarea, elaborată de Florin Pintescu, prodecan al Facultăţii de Istorie şi Geografie de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, tratează o problemă complexă de geopolitică a „fenomenului frontierei”, înţeles în conformitate cu cele spuse de Ilie Bădescu drept „totalitatea proceselor prin care se manifestă o expansiune istorică, fie a unui popor, fie a unei civilizaţii, fie a unei religii sau ideologii ori, în fine, a unui imperiu”.
Posterior exercitării acestor procese, ne arată că se intră într-o sferă de interes, de influenţă a unei mari puteri, a spus sociologul.
El menţionează că autorul îşi organizează lucrarea în cinci capitole, respectiv Geopolitica „frontierelor” şi a sferelor de influenţă, Consideraţii introductive; Prizoniera acţiunii „frontierelor”. România în 1989 – atuuri şi slăbiciuni; Politicile Statelor Unite ale Americii în spaţiul românesc după evenimentele din decembrie 1989; Germania şi România post 1989. Aspecte geoistorice, geoeconomice, geoculturale şi geostrategice; Politicile Federaţiei Ruse în România post 1991.
Potrivit sursei citate, mesajul acestei cărţi, al cărei nucleu este reprezentat de o teză de doctorat susţinută în 2015 la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, este că, prinsă la mijloc în cadrul proceselor retragerii „frontierei” ruse (sovietice), urmată de înaintarea „frontierelor” germană şi americană, urmată apoi de revenirea „frontierei” ruse, România a suferit post-1990 o serie de mari neajunsuri, care continuă şi în prezent şi „beneficiază” de şanse serioase de a fi prezente şi în viitor.
„Autorul consideră că aceste neajunsuri au fost şi sunt favorizate mai cu seamă de caracteristicile profilului psihologic/psihocultural al românilor” a spus Botezatu.
El arată că, în sprijinul afirmaţiei sale, Florin Pintescu citează şi concluzia lui Daniel David, autorul unei ample cercetări asupra acestui subiect: „Cred că profilul psihocultural al românilor este dominat de neîncrederea în oameni, care ne face să fim mai puţin toleranţi şi cooperanţi cu alţii în beneficiul comun (cooperarea noastră este mai ales una de supravieţuire, nu de succes). Lipsa de cooperare nu ne permite să ne folosim potenţialul intelectual şi creativ, ceea ce generează performanţe sub nivelul său. Acest lucru duce atât la exagerarea pozitivului – orice realizare este amplificată ca un semn că, deşi nu se vede, potenţialul este acolo –, pe un fond de emoţionalitate crescută, cât şi la exagerarea negativului – din frustrarea faptului că nu reuşim să ne deblocăm potenţialul, pe un fond de competitivitate nedublată de disciplină/autodisciplină, cinism şi scepticism crescute. Probabil că acest profil psihocultural s-a născut pe fondul unei nesiguranţe/insecurităţi cronice de-a lungul istoriei”.
Lucrarea realizată de universitarul sucevean este una de tip interdisciplinar, care îmbină informaţii din domeniul geografiei – economică şi umană –, economiei politice, demografiei, sociologiei, studiilor culturale, uneori lingvisticii, istoriei şi geopoliticii, a menţionat Botezatu.
El spune că Florin Pintescu face acest lucru într-o manieră organică, pornind de la inferior la superior, subiectul şi ţinta principală fiind reprezentată de situaţia geopolitică, geoeconomică, geostrategică şi geoculturală a României în perioada 1990-2018.
„Recomandăm cititorilor spre lectură această lucrare, în multe privinţe incomodă, deoarece încearcă sistematic să demonteze diverse stereotipuri geopolitice, în vederea înţelegerii corecte a locului şi rolului României în tabloul geopolitic al sud-estului Europei” a conchis Adrian Botezatu. (N.B.)
Comentarii