În an aniversar, ediţia a XXV-a

Premiile Fundaţiei Culturale a Bucovinei

Festivitatea de decernare a premiilor Fundaţiei Culturale a Bucovinei – aflată într-un moment sărbătoresc, la 25 de ani de la înfiinţare – a debutat, vineri, 20 decembrie, prin intonarea Imnului de Stat al României.

Manifestarea, desfăşurată în Sala de arte „Elena Greculesei” a Bibliotecii „I.G. Sbiera” din Suceava, a continuat cu cuvântul preşedintelui fundaţiei, ec. Vasile Rusu, care a mulţumit numeroasei asistenţe şi a poftit în sală Grupul folcloric „Dor” de la Moara, condus la prof. Constantin Irimia. Muzică veche „cântată de instrumente pe cale de dispariţie – fluier fără dop şi cobză, alături de vioară şi contrabas‚ „ce se aude mult mai dulce, mai cald, fără microfoane”, după cum a spus conducătorul formaţiei, a răsunat în sală şi a fost răsplătită cu aplauze la fel de calde. Talentaţii artişti au mai avut o intervenţie pe parcursul festivităţilor de premiere, în care au dansat, au colindat, au adus emoţie în suflet, ba chiar şi lacrimi în ochi privitorilor.

Diplome aniversare

Ec.Vasile Rusu a oferit prima diploma aniversară, „pentru tot ceea ce a făcut pentru fundaţie”, preşedintelui fondator al acesteia, acum preşedintele ei de onoare, ec. Dumitru Cucu, care, nefiind prezent, este „cu gândul alături de noi”.

„Fără el – a spus Vasile Rusu, referindu-se la prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, vicepreşedinte fondator al acesteia –care, de asemenea, a primit o diplomă aniversară, marea majoritate a celor de faţă nu eram împreună, este un liant, găseşte de fiecare dată energie atunci când trebuie sa ne înhămăm la o treabă. O diplomă este un simbol, el merită mult mai mult”. Şi domnia sa, în calitate de preşedinte executiv al fundaţiei, a primit una pentru „activitatea meritorie desfăşurată în cadrul fundaţiei” şi i s-au urat „cel puţin încă 25 de ani de activitate în fruntea ei”.

„Pentru contribuţia sa şi pentru faptul că a fost alături de noi” a primit o diplomă juristul Vasile Păvăleanu, membru în primul Consiliu de Administraţie al fundaţiei, iar istoricului şi criticului literar Nicolae Cârlan, membru fondator al fundaţiei, cu merite legate de „cercetările remarcabile privind creaţia scriitorilor Nicolae Labiş, Ion Luca, Eusebiu Camilar, Petru Comarnescu”, i s-a oferit acelaşi semn de preţuire.

Un alt membru fondator al fundaţiei, Dumitru Teodorescu, a primit diploma aniversară, la fel şi Alis Niculică, cea care, pentru fundaţie „este mai mult decât suflet, este şi inimă şi, de cele mai multe ori, şi creier”, după cum a ţinut să precizeze Vasile Rusu.

Publicistul Cezar Straton, membru şi vicepreşedinte al fundaţiei, acum secretar al acesteia, poetul, prozatorul, ziaristul şi publicistul Ion Beldeanu au primit, de asemenea, diplome aniversare, la fel şi profesorul univ. dr. Mircea A. Diaconu, istoric şi critic literar, vicepreşedinte al fundaţiei în perioada 2000 – 2004 şi Mihai Pînzaru PIM, membru al primului birou executiv al Fundaţiei Culturale a Bucovinei.

Criticul şi istoric literar Ioan Holban şi criticul de artă ieşean Valentin Ciucă au primit mulţumiri şi diplome aniversare, cuvinte de mulţumire fiindu-i adresate şi jurnalistei, scriitoarei şi traducătoarei Doina Cernica, poetului, publicistului şi ziaristului Ion Paranici, ziaristului şi poetului Dorin Liviu Clement.

Au mai primit diplome şi mulţumiri: jurnalistul Tiberiu Avram; profesorul, publicistul, istoricul literar şi editorul Gheorghe Giurcă; poetul, publicistul, prozatorul şi graficianul Constantin Hrehor; publicistul, traducătorul şi cercetătorul Eugen Dimitriu; dr. Ioan Ieţcu, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; poeta Carmen Veronica Steiciuc; poetul, eseistul şi istoricul Alexandru Ovidiu Vintilă; poetul, publicistul şi editorul Vasile Tărîţeanu, membru de Onoare al Academiei Române; poeta şi prozatoarea Maria Elena Cuşnir; jurnalistul şi prozatorul Dumitru Brădăţan; artistul plastic Lucia Puşcaşu; poetul, publicistul, traducătorul şi ziaristul Mircea Lutic, membru al Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina; pictorul, caricaturistul şi graficianul Radu Bercea; pictorul David Croitor; pictorul Constantin Ungureanu BOX; interpreta de muzică populară Sofia Vicoveanca.

Se cuvine evidenţiat momentul în care Doina Cernica a înmânat un dar de suflet de la unul dintre cei premiaţi anul trecut de fundaţie, Gheorghe Bobână – primele trei volume ale lucrării sale „Istoria filozofiei româneşti”. Cu speranţa că, în curând, va apărea şi al patrulea, Doina Cernica a apreciat că Fundaţia Culturală a Bucovinei „face un efort unificator, încă de la începuturile sale a premiat nume, valori din Basarabia şi sperăm cu toţii să continue acest efort care o reprezintă”.

Maica stareţă stavrofora Gabriela Platon şi monahia Elena Simionovici au primit diploma de mulţumire acordată Mănăstirii Voroneţ, mănăstire care „a devenit un reper pentru cultura Bucovinei, editând o serie de volume dedicate mănăstirii şi sprijinind de multe ori activitatea Fundaţiei Culturale a Bucovinei”, după cum a spus preşedintele acesteia. Mulţumind în cuvinte calde, maica stareţă Gabriela Platon, amintind de lucrările care se fac la sfânta mănăstire, de refacere a zidurilor şi a fundaţiei acestora, a apreciat că „şi pe temelia Fundaţiei Bucovina s-au ridicat multe suflete, s-au format şi s-au rotunjit”, suflete care s-au adunat împreună la „astfel de întâlniri sufleteşti, care ne înnobilează şi ne fac viaţa mai frumoasă”.

Muzeul Bucovinei, prin reprezentantul său, managerul Constantin-Emil Ursu, care a găzduit multe din activităţile fundaţiei, şi Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” – prin managerul Gheorghe Gabriel Cărăbuş – gazda manifestărilor anuale ale Fundaţiei Culturale a Bucovinei sunt alte două instituţii cărora fundaţia a ţinut să le mulţumească prin intermediul diplomelor.

Un moment de reculegere s-a ţinut în amintirea celor trecuţi în veşnicie: Onu Cazan, Tiberiu Cosovan, Ion Cozmei, Dumitru Covalciuc, Mircea Motrici şi Emil Satco. Doamnele Rozalia Motrici şi Despina Satco au primit diplomele acordate, post mortem, soţilor lor.

Preotul dr. Viorel Ioan Vârlan a primit o diplomă „pentru întreaga activitate în domeniul culturii bucovinene” şi pentru faptul ca editează revista „In Memorian”, al cărei creator şi suflet este de 23 de ani. Mulţumind, acesta a dedicat diploma „unui prieten drag al meu şi al nostru, al multora de aici”, cel cu care a înfiinţat fundaţia „In Memoriam” şi cu care a pornit construcţia memorialului şi a muzeului, un om mare la suflet şi mare la spirit, dr. Dragoş Corlăţeanu” şi a anunţat inaugurarea, pe 31 mai 2020, a Turnului Unirii din cadrul complexului „In Memoriam” din Suceava.

Premiul de excelenţă

Premiul de excelenţă al Fundaţiei Culturale a Bucovinei a fost acordat, pentru „Enciclopedia Bucovinei. Personalităţi, localităţi, societăţi, presă, instituţii”, lui Alis Niculică, autoare a acestei monumentale lucrări, alături de cel care a început-o, tatăl său, Emil Satco. „Continuatoare a muncii tatălui său, toată numai suflet, niciodată supărată”, a spus despre laureată ec. Vasile Rusu. „Premiul nu este al meu, ci al lui Emil Satco”, a ţinut ea să precizeze.

„Aflat pe patul de suferinţă, în 2007, Emil Satco a primit o invitaţie la o lansare de carte, la care nu a putut participa. Mi-a înmânat o scrisoare, pentru a o citi acolo, în care spunea, între altele: «Dragi prieteni, îmi pare rău că nu sunt alături de dvs., să vă pot îmbrăţişa pe toţi cu privirea». Astăzi, vă îmbrăţişez eu pe toţi cu privirea pentru Emil Satco”, a spus Alis Niculică, emoţionată, ca de fiecare dată când vorbeşte despre munca şi viaţa părintelui său.

Premiul Opera Omnia

„Pentru opera sa de istoric literar şi realizarea unor ediţii critice monumentale privind creaţia scriitorilor Nicolae Labiş, Ion Luca, Eusebiu Camilar, Petru Comarnescu, pentru întreaga sa activitate muzeografică şi pentru contribuţia scriitoricească la identificarea, păstrarea şi valorificarea patrimoniului literar al înaintaşilor din Bucovina”, alături de urări de sănătate multă, i s-a decernat lui Nicolae Cârlan, de către preşedintele Fundaţiei Culturale a Bucovinei, premiul Opera Omnia.

Mulţumind fundaţiei pentru ajutorul dat în tipărirea cărţii sale „La 80 de ani”, carte ce a adunat în jur de 160 de texte scrise „despre ceea ce am încropit eu într-o viaţă de om aicea, la Suceava, sunt vreo 60 de reprezentanţi ai condeiului care m-au onorat”, Nicolae Cârlan a mai spus: „Maica Elena a scris într-o cronică două vorbe memorabile «om aspru». Aşa ceva rar se spune cu aşa sinceritate, maică, i s-a adresat, vă sunt recunoscător”. „Cartea este ceea ce este, a mai spus laureatul, o să vedeţi dvs. ce. Dacă vreţi să mă înjuraţi, să mă înjuraţi ca cei care au făcut-o în această carte” a conchis, în aplauzele şi zâmbetele celor prezenţi.

Premiul special al fundaţiei

„Catalogul manuscriselor slavo-române din Biblioteca Mănăstirii Suceviţa”, realizat de Olimpia Mitric, prof. univ. dr. în cadrul Departamentului de Ştiinţe Umane şi Social-Politice din Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, i-a adus autoarei premiul special acordat de Fundaţia Culturală a Bucovinei. „Unul dintre marii specialişti ce asigură dialogul celor trei culturi: latină, slavă şi germană” a spus despre premiată prof. univ. Mihai Iacobescu, absolventă a Liceului „Dragoş Vodă” din Câmpulung Moldovenesc, după cum a ţinut să precizeze Doina Cernica, Olimpia Mitric este cea care a studiat şi valorificat carte rară şi manuscrise din fondurile şi colecţiilor mănăstirilor din Bucovina, cu contribuţii remarcabile în cercetarea patrimoniului de carte veche din judeţul Suceava şi Bucovina şi a istoriei cărţii din România.

Alte premii

„Nu are acest om pereche” a spus prof. univ. Mihai Iacobescu despre cel căruia i-a fost dascăl, binecunoscut de către cititorii ziarului „Crai nou”, profesorul Constantin Târziu, cel care a obţinut premiul pentru proză scurtă, pentru cartea „Destine”, „un om cu o pasiune barbară, fanatică, benedictină de a explora arhivele orale şi cele scrise, tradiţionale, cu foarte multă rigurozitate, pasiune şi pregătire profesională, încât şi-a clădit un monument unic cu vreo 20 de lucrări cu totul şi cu totul impresionante”.

Tot pentru proză scurtă a fost premiat şi Dragoş Huţuleac, autorul „Poveştilor Bucovinei”, redactor-şef la revista ştiinţifică „Educaţia – azi”, doctor în filosofie.

La secţiunea Memorialistică au fost premiaţi Alina Elena Andruhovici, scriitor şi artist plastic pentru cartea „Cum poţi să uiţi?”; scriitoarea şi jurnalista Mălina Aniţoaie, nume binecunoscut cititorilor ziarului „Crai nou”, al cărui colaborator permanent este, realizatoare de emisiuni la Cromtel TV Rădăuţi; Ciprian Bojescu („Un refugiat de dincolo de sârma ghimpată, care face un serviciu cultural uriaş transportând materiale şi aducând tot ce se redactează acolo, printre care revista regretatului Dumitru Covalciuc, mare iubitor de carte, de neam şi de scris” , a spus despre el prof. univ. Mihai Iacobescu”) pentru cartea „Vremea amintirilor”; scriitorul Constantin Hluşneac, pentru cartea „Vlăstar de refugiaţi”; juristul şi filologul Gheorghe C. Patza, autor de studii etno-lingvistice şi articole cu caracter juridic, volume de proză ş.a., pentru volumul „Iarbă şi cărţi. Amintiri din două milenii”; scriitorul Emil Simion, prozator şi memorialist, autorul cărţii „Mă cheamă amintirile…”, care a folosit şi această ocazie pentru a recita o poezie aparţinând regretatului Ion Cozmei, „Colind de aur limbii române”, despre care a avut cuvinte de caldă aducere aminte şi apreciere.

 Mircea Nanu Muntean a fost premiat pentru romanul SF „La crâşma lu’ Ilie. Zburătăcind prin multivers”. Scriitor de science-fiction, el este, între altele, realizatorul emisiunii televizate „La frontierele cunoaşterii” (la posturile locale de televiziune, în prezent la TV Rădăuţi), cea mai longevivă din ţară.

Cartea „Bucăţi din mine”, a medicului veterinar Mihai Iulian Verciuc, poet, membru al Clubului de Iniţiativă Literară, a fost premiată la secţiunea debut, iar Anica Facina şi Doru Mihai Mateiciuc au fost premiaţi la secţiunea „Poezie” pentru cărţile „Ceasornicul de iarbă” şi, respectiv, „Antierotica”.

Constantin Ungureanu şi Călin Pantea, autorii „Atlasului etno-lingvistic şi confesional al Bucovinei (1744 – 2002) au primit din partea fundaţiei premiul la secţiunea „Istoria Bucovinei”, iar la secţiunea „Patrimoniul cultural” a fost premiat un alt colaborator valoros al ziarului „Crai nou”– Gheorghe Dolinski. Profesor de limba şi literatura română, jurnalist, secretar general al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, membru al Societăţii Scriitorilor Bucovineni şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Gheorghe Dolinski a fost recompensat pentru volumul „La gura sobei cu Badea Toader” – la care e coautor, alături de Avrămia Dolinski, soţia defunctă – şi pentru cel ce poartă titlul „Din an, în an… ”.

La aceeaşi secţiune, prof. Petru Bejinariu, de asemenea un nume binecunoscut cititorilor ziarului „Crai nou”, cercetător ştiinţific asociat la Institutul „Bucovina” al Academiei Române (1992-2004) a fost onorat cu un premiu pentru lucrările „Adevăruri ale ştiinţelor naturii în opera lui Mihai Eminescu” şi „Comunitatea rădăuţeană şi identitatea sa, la centenarul Marii Uniri”.

„400 de ani de asistenţă medicală spitalicească în judeţul Suceava” a adus un premiu celor care au scris-o – dr. Mihai C.-M. Ardeleanu şi dr. Ioan Ieţcu iar pentru cartea sa, „Album de familie”, având ca temă de cercetare viaţa şi activitatea lui Ion Sbiera, Elena Pintilei, bibliograf la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, doctorand al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, a fost premiată la secţiunea „volum ştiinţific”.

Cartea de grafică a lui Mihai Pînzaru PIM, membru fondator al UAP Suceava, „Miezul jarului”, a adus autorului un premiu, iar Dorel Ciocan, pentru „Întâmplări şi amintiri împletite într-un destin. In memoriam prof. dr. Anghel Popa”, a fost premiată la secţiunea „In memoriam”.

„Glasul Bucovinei” revistă trimestrială de istorie şi cultură, înfiinţată în 1994 şi finanţată de ICR, publicaţie de înalţă ţinută, de referinţă pentru cercetătorii istoriei Bucovinei, „o adevărată tribună a românilor rămaşi dincolo de sârma ghimpată”, după cum a spus prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, a fost premiată de Fundaţia Culturală a Bucovinei, premiul fiind înmânat celei care este redactor-şef al publicaţiei, acad. Alexandrina Cernov, „un om mai mult decât o bibliotecă”, după cum a spus Vasile Rusu.

 Prezentă la Suceava la sărbătoarea de un sfert de veac a Fundaţiei Culturale a Bucovinei, acad. Alexandrima Cernov a mulţumit „pentru posibilitatea de a vedea prietenii de aici, foşti, actuali şi viitori colaboratori” şi a anunţat că şi revista „Glasul Bucovinei” împlineşte 25 de ani, ca şi Editura „Alexandru cel Bun”, înfiinţată la Cernăuţi. „Noi toţi suntem sub semnul lui 25”.

Juriul care a acordat anul acesta premiile Fundaţiei Culturale a Bucovinei a fost format din Vasile Rusu – preşedinte, Mihai Iacobescu – vicepreşedinte, Vasile Păvăleanu, Dumitru Teodorescu şi Cezar Straton – membri.

Toţi premianţii au primit, pe lângă diplome şi bani, cele două volume ale lui Cezar Straton, „Basarabia şi Bucovina” .

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Publicitate

 

Sumarul ediţiei: