La Cernăuţi, cu lacrima limbii noastre

Ecoul sărbătoririi limbii române, pentru a treizecea oară la Cernăuţi, în organizarea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română „Mihai Eminescu” şi marcarea împlinirii a 30 de ani de la reînfiinţarera societăţii s-au îndepărtat. Nu se vor stinge nicicând cuvintele scrise de Grigore Vieru, repetate în Sala de marmoră a Palatului Metropolitan, locul unde s-a desfăşurat dubla sărbătoare pe 8 septembrie, locul unde românii au scris o strălucitoare pagină de istorie în 1918. „Dumnezeu… a plâns peste ţară/ cu lacrima limbii noastre” nu sunt cuvintele unei simple metafore. Dumnezeu ne-a lăsat un pământ neasemuit de frumos (mulţi nu-l cunoaştem!) şi un grai armonios şi dulce, pe care suntem datori să-l preţuim. Dacă cei din ţară neglijează această sfântă datorie, fraţii români din nordul Bucovinei (care nu fac parte din dias-po-ra!) fac eforturi să nu-şi piardă cele mai grăitoare dovezi că aparţin unui neam: limba maternă, tradiţiile şi obiceiurile, portul popular. Un exemplu al acestor strădanii a fost organizarea impecabilă a sărbătorii de la Cernăuţi, la care au fost prezenţi şi români din Timişoara, Iaşi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Dorohoi, Bistriţa, Câmpulung Muscel, Tg. Mureş, Vatra Dornei, Republica Moldova.

Sărbătoarea a debutat cu depunerea de flori la statuia lui Mihai Eminescu, simbol suprem al valorilor româneşti, în acordurile cântecelor pe versurile Poetului şi a unor cântece patriotice, interpretate de corul „Dragoş Vodă” al societăţii, dirijat de Dumitru Caulea. Manifestarea din Sala de marmoră a fost binecuvântată de un Te Deum susţinut de doi preoţi, semn al speranţei românilor că Biserica rămâne un susţinător al unităţii şi al dragostei de neam. Vasile Bâcu, preşedintele SCLRB „Mihai Eminescu” (societatea şi-a reluat denumirea iniţială) a subliniat „marea cotitură pe care societatea a realizat-o în viaţa spirituală a românilor” – în 1989 doar „s-a reînnodat firul activităţilor pentru românism” şi a evidenţiat câteva dintre acestea: sărbătoarea „Limba noastră, cea română”, festivalurile „Mărţişor” şi „Florile dalbe”, editarea ziarului „Plai românesc”, editări şi lansări de carte, Zilele Eminescu, expoziţii la sediul societăţii, participarea corului şi a grupului vocal „Fetele din Bucovina” la manifestări culturale din regiune şi din România ş.a. În ultima vreme există o mai bună colaborare cu celelalte societăţi şi asociaţii româneşti, un sprijin mai substanţial din partea Consulatului României la Cernăuţi, din partea unor deputaţi, a unor sponsori etc. S-au derulat pe un ecran imagini din activităţile societăţii şi intervenţii şi aprecieri despre limba română rostite de persoane de vârste şi preocupări diferite, toate făcând parte dintr-o arhivă bogată, „care poate fi suportul pentru o viitoare monografie a societăţii, al cărui prim preşedinte a fost regretatul profesor Grigore Bostan, exemplul său fiind mereu viu şi având un vrednic continuator prin distinsa prof. doc. Lora Bostan”, speră preşedintele Bâcu. S-a păstrat un moment de reculegere pentru cei ce nu mai sunt, pentru cei căzuţi în războiul din estul Ucrainei.

Durerile de acum ale românilor au fost subliniate de foşti preşedinţi ai societăţii, cărora le-au fost înmânate diplome de onoare. Academician Alexandrina Cernov a adresat felicitări organizatorilor, a subliniat rolul ziarului „Zorile Bucovinei”, portdrapel al românităţii în regiune, a anunţat două reuşite: numărul 100 al revistei „Glasul Bucovinei”, care apare la editura „Alexandru cel Bun”, şi apropiata ediţie a VII-a a Salonului de carte. „În cei 30 de ani de la prima sărbătorire a limbii române am pierdut treizeci de şcoli româneşti, iată durerea noastră. Pierzând şcoala şi biserica, pierdem identitatea noastră” a subliniat scriitorul Ilie Tudor Zegrea, îndemnând la demnitate, la unitate în apărarea şcolii şi a drepturilor strămoşeşti. În acord cu spusele sale a fost şi poetul Arcadie Opaiţ, care a apreciat eforturile conducerii societăţii pentru păstrarea cuvântului românesc, supremă valoare identitară. Reputatul poet Mircea Lutic a deplâns lipsa entuziasmului de la începuturi, de la reînfiinţarea SCLRB. „Exista un freamăt care nu trebuie să se piardă” a spus poetul şi a recitat un splendid poem scris cu prilejul ediţiei a II-a a sărbătorii limbii române, „Ctitoriile sfinte”, pe care l-a dedicat „fraţilor de neam şi de sânge prezenţi în sală”, tuturor românilor. Mai critic în discurs, Stefan Hostiuc a comparat societatea cu un aisberg, îndemnând să se lucreze la activarea filialelor, pentru întărirea bazei de susţinători ai valorilor naţionale. „ Să fim uniţi şi peste treizeci de ani” a urat Carolina Jitariu, care a interpretat cu talent şi patos un text scris acum 20 de ani, când era studentă, şi „Poem bucovinean”, pe versurile veneratului său profesor Grigore Bostan „care ne priveşte de sus”, de asemenea „Glossa”, pe versuri de Mircea Lutic. „Am avut victorii şi pierderi în aceşti ani, e greu să munceşti pe bază de voluntariat, în condiţiile când multe se schimbă în timp” a opinat prof. dr. doc. Lora Bostan, care a reamintit eforturile pentru reînfiinţarea SCLRB, când oamenii aveau mari speranţe. „De la noi trebuie să pornească renaşterea noastră naţională, noi trebuie să conştientizăm că limba română nu este un simplu mijloc de comunicare, e simbolul identităţii noastre. Să vorbim româneşte în familie, în societate, în şcoală. Dacă te dezici de ce este al tău, eşti o frunză purtată de vânt” a subliniat, printre altele, prof. Bostan. Cuvinte de apreciere au rostit reprezentanţii administraţiei regionale de stat, ai Consiliului Regional Cernăuţi, care au înmânat şi diplome de onoare pentru activitatea societăţii. Ministrul consilier Edmond Neagoe a transmis un mesaj de felicitare din partea consulului general al României la Cernăuţi, Irina Loredana Stănculescu, a prezentat proiecte de viitor, a subliniat rolul SCLRB, „o istorie vie a regiunii”, în activitatea căreia trebuie să se implice catedra de filologie de la universitate, studenţii. A adus un omagiu limbii române, aflată între primele 15-20 de limbi ale lumii, subliniind importanţa sărbătoririi acesteia printr-o zi specială. Despre situaţia din viitor, când se va adopta o lege a minorităţilor, a vorbit Ion Popescu, preşedintele Uniunii Interregionale a Românilor din Ucraina, care consideră că toţi românii din regiune trebuie să lupte pentru recunoaşterea lor ca populaţie băştinaşă. „O lege aşteptată” a subliniat prof. M. Tovarniţchi, directorul Liceului „Mihai Eminescu” din Carapciu, unde „patronul nostru spiritual ne obligă să facem educaţie de calitate, pentru ştiinţă, limbă, neam, tradiţie”. E o şcoală care păstrează limba română de predare şi manualele în limba română. Un moment emoţionant a creat studenta Adriana Lupu, prin recitarea unei „Legende a limbii române”. „E datoria noastră să fim prezenţi la un moment de sărbătoare, într-un loc sacru, unde s-a hotărât clădirea unui destin românesc” a spus prof. dr. Vasile Adăscăliţei, preşedintele Asociaţiei „Prietenii Bucovinei, Basarabiei şi a Ţinutului Herţei” din Dorohoi, care a subliniat că, în pofida unor greutăţi, importantă este păstrarea spiritului identitar, care trebuie sădit în sufletele celor tineri. Filiala „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina” şi Filiala SCLRB din Vatra Dornei au fost reprezentate la manifestare de o delegaţie numeroasă, nelipsind, ca de 30 de ani încoace, prof. Taţiana Vlad Guga, care a îndemnat tineretul la păstrarea limbii materne, iar pe părinţi să dea copiii la şcolile româneşti. Conducerea societăţii a fost asigurată de susţinere în activitate şi a primit o diplomă de excelenţă din partea dornenilor. Un mesaj de salut a adresat Maria Chirtoacă, redactor-şef al revistei naţionale de umor „Satira” din Câmpulung Muscel (la care colaborează şi Vasile Bâcu), de asemenea au vorbit emoţionant reprezentantul Iaşilor, profesor la Colegiul Naţional de Artă şi redactor la „Revista română” editată de Despărţământul „Mihail Kogăniceanu” al „Astrei”, Ion Iţco, redactor-şef al revistei „Dulce de Bucovina”, din Câmpulung Moldovenesc, Clement Lupu, din partea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Timişoara. Despre importanţa SCLRB „Mihai Eminescu”, „cea mai mare societate românească, cu activităţi de impact” a vorbit Cristina Tărâţeanu, din partea „Casei Limbii Române”. Au răsunat versurile poemului „În limba ta” de Grigore Vieru, cântate cu emoţie şi talent de Natalia Camelia Proţiuc; „Fetele din Bucovina” instruite de Luminiţa Demianic, cu maestrul Dumitru Caulea la pian, au interpretat în premieră un poem pentru neam şi ţară. Cald a răsunat melodia „Pentru ea”, pe versuri de Grigore Vieru, în interpretarea coralei „Anastasia” din Ciudei, condusă de Angela Velea. În aceeaşi interpretare, „Trei culori şi-o singură iubire… gândire… credinţă… fiinţă românească”. O foarte talentată recitatoare, premiată la concursuri de recitare, dar şi la olimpiada de limbă română, Ana Renata Dulgheru, a interpretat „Glossa”, de Mihai Eminescu.

Centrul Cultural „Bucovina” din Suceava a acordat societăţii cernăuţene o diplomă de apreciere, înmânată de consultanţii artistici Constantin Hrehor şi Casian Balabasciuc. „Noi rămânem ce am fost, români, pentru că ne obligă înaintaşii să le cultivăm memoria, să ducem mai departe valorile neamului” a spus Constantin Hrehor, care a subliniat importanţa înfiinţării SCLRB, „o întruchipare venind din ideea unităţii şi a românismului, din ideea de a dezvolta cultura, care este viaţa”. Vorbitorul consideră că s-a pierdut mult din lipsă de iubire, dar „au trecut imperii, s-au năruit tronuri. Noi suntem pietrele vii ale împărăţiei limbii române şi împăratul este Mihai Eminescu”. Ilie Tudor Zegrea a transmis mesajul poetului Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Artiştii Nicolae Mintencu şi Mihai Diaconu din Voloca ne-au transpus în atmosfera unei vechi şi cunoscute romanţe.

 Sărbătoarea, amplă şi încărcată de vibraţie românească, s-a încheiat cu o Rezoluţie, prezentată de Nicolae Şapcă, vicepreşedintele SCLRB şi moderatorul manifestării, ce se va înainta Parlamentului, preşedintelui şi prim-ministrului Ucrainei, prin care se contestă, ca neconstituţional, art. 7 din Legea Învăţământului şi se cere obţinerea statului de „popor băştinaş” pentru comunitatea românească din Ucraina, rezoluţie votată în unanimitate de participanţii la sărbătoare. Am avut impresia că, pentru a doua oară, în acea sală se prefigura un destin. Aşteptăm viitorul cu credinţă şi speranţă.

PARASCHIVA ABUTNĂRIŢEI,

Foto: EMILIAN FĂCÂNĂ

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: