Chişinău – 1-2 septembrie 2019

Congresul Mondial al Eminescologilor (II)

ediţia a VIII-a

În ajunul congresului a avut loc festivitatea destinată limbii române: „Limba noastră cea română”, care a adus în prim plan rolul Marelui Poet în finisarea limbii române. dr. Grigore Buşoi a folosit pe prima pagină a revistei sale moto-ul eminescian:

„Voit-am a mea limbă să fie ca un râu

D-eternă mângâiere… şi blând să-i fie cântu-i” (din „Icoană şi privaz”)

Într-o pauză, „un boboc de fată” ne-a cântat „De avem ori nu dreptate, Eminescu să ne judece”.

De altfel dl V. Bahnaru s-a remarcat ca cel mai autoritar lingvist prin numeroase comunicări şi cărţi, îndeosebi „Lingvistica şi civilizaţie”. Am fost onorat să primesc volumul „Eminescu în ultimele decenii de viaţă” apărut la Târgovişte sub semnătura dlui Dumitru Copilu Copillin, având subtitlul „Receptarea fulminantă a lui Eminescu în Europa şi America, iar în ţara sa, arestat şi izolat într-un ospiciu”.

Am reţinut că Eminescu a fost tradus în 77 de limbi din peste 250 de ţări şi teritorii geografice autonome după ce în 1878 apare la Berlin prima traducere a poeziei „Melancolia”, o perlă lirică de primă mărime în romantismul european.

Se cuvine să admitem că Eminescu, în spiritualitatea şi cultura poporului român, a devenit şi rămâne „Ziua pentru care n-a existat o zi de ieri”; El, este de fapt începutul şi „tripticul de aur” format din Mănăstirea Voroneţ, Balada Mioriţei şi Luceafărul eminescian care ne dă dreptul să intrăm pe „poarta de aur” a culturii universale, opinie întâlnită la literatul rus Piskunov, uşor reformulată în „poporul care-l are pe Brâncuşi ca reprezentant al artelor vizuale, pe Enescu în muzică şi pe Eminescu în poezie este asigurat de primul loc în cultura universală”.

Ne-am împlinit şi un vis mai vechi, vizitând în oraşul Cricova Complexul subteran unic, al labirintului unde începe istoria perlelor vinificaţiei moldave din zona centrală a Moldovei, din zona Codrilor de la Cricova, la 11 km de Chişinău; cultura viţei de vie şi vinificaţia sunt menţionate încă din sec.V î.Hr. de istoricul grec Herodot. Galeriile au fost desăvârşite cu prizonierii din războiul al II-lea mondial (nemţi, români, ş.a.). Secole la rând, preocuparea pentru utilizarea carierelor de piatră din zonă face loc depozitelor începând cu 1952 până la producerea şampaniei exportată în peste 30 de ţări, îndeosebi în URSS. Din 1954 începe crearea colecţiilor de vinuri de la Cricova începând cu colecţia Herman Göering până la colecţii mai recente între care şi a lui Traian Băsescu. Din 2007 funcţionează Complexul de degustare. Condiţii climatologice uniforme şi blânde la suprafaţă în zonele Criuleni, Cahul ş.a. dar şi constantele din galerii cu temperatura de 10 f – 12 f şi umiditate de 97 – 98 % sunt garanţiile celebrităţii acestor vinuri iar şampania de Cricova, datorează imens dlui Petru Ungureanu care a creat „acasă” în Moldova, şampania după metoda franţuzească „Dom Pérignon”.

Galeriile din Cricova sunt o fericită îmbinare a istoriei, arheologiei şi vinificaţiei, făcându-le neîntrecute în lume. Lărgimea galeriilor este de 6-7,5 m, altitudinea de 3-3,5 m iar adâncimea la care au fost create în secole este de la 35 m la 80 m; galeriile se întind sub oraşul Cricova realizând un veritabil oraş subteran. Eşti uimit să treci cu trenuleţul printre străzi cu nume neobişnuite şi neaşteptate: Cabernet, Dionis, Fetească, Aligote, Sauvignon ş.a. conform vinurilor păstrate în nişe speciale pentru vinuri de elită. Galeriile se întind pe 80 km, din care noi am parcurs doar vreo 15 km.

Am văzut colecţii de vinuri irepetabile din Cricova şi toată lumea. Tezaurul vinotecii depăşeşte un milion de sticle aranjate cu grijă din perioada interbelică şi de după aceea: colecţia Goering, Moselle, Burgundia, Rhein, Bordeaux, Tokaj, Porto, toate fiind dintre cele 460 tipuri de vinuri, coniacuri şi lichioruri.

Perla colecţiei este vinul „Ierusalim de Paşti”, un singur lot, din 1902, pe care un miliardar ar fi vrut s-o cumpere cu valoarea a trei Cadillacuri.

Am vizitat Complexul de degustare format din: „Sala Europeană”, „Sala Fundul Mării”, „Sala cu şemineu”, „Sala Casa Mare” şi ne-am oprit la „Sala Prezidenţială” unde am fost onoraţi cu o degustare în serie de vinuri într-o atmosferă specială generată de arhitectura clasică şi detalii plastice moderne pe pereţi, toate de un rafinament remarcabil. O sală modernă, cu 60 locuri poată numele de „Bolta cerească” la 80 m adâncime unde „se aprinde” bolta cerească. Această sală a fost inspirată de vizitarea complexului de către Iuri Gagarin care la ieşire a spus că mai uşor i-a fost să coboare în galerii decât să urce dar „dacă nu vor fi metale pentru medaliere le va aduce el din lună”. Eleganţa şi bunul gust domină peste tot inclusiv la Sala de cinema şi în sălile utilajelor moderne de vinificaţie. Într-adevăr, nobleţea vinului se naşte din inima podgoriilor Basarabiei prin cele cinci valori ale sale: solul cernoziom, soiurile alese de struguri, soare, ploaie şi munca oamenilor inteligenţi, harnici cu imaginaţie şi mândrie.

Dr. IOAN IEŢCU, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; membru al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: