„Sărbătoarea florilor de Sânziene este unică în felul ei. Pentru mine este Crăciunul de vară, este momentul când se bucură ochii, dar şi sufletul de farmecul florilor. Toate simţurile omeneşti sunt vrăjite de parfumul acestora. Este momentul reîntoarcerii la origini, la tradiţiile noastre ancestrale, care ne îndeamnă la o permanentă renaştere. Este o sărbătoare a Pământului, dar şi a Cerului, fiindcă în această perioadă are loc solstiţiul de vară” scrie poetul Dumitru Parasca într-un superb program dedicat acestei sărbători.
În anul 2015 el a organizat prima ediţie a Festivalului „Regina Sânzienelor”, aşa ca la început, pe plan judeţean. Din păcate, au fost şi voci care n-au crezut în demersul său patriotic şi românesc. Dar maestrul le-a dovedit, încurajat şi de prieteni sau cunoscuţi, că este nu numai un poet de succes, ci şi un foarte bun organizator de festivaluri, şi încă de mare anvergură. Ediţie de ediţie, festivalul a tot crescut, atât în concurente cât şi în spectatori, la recenta ediţie fiind obligat să-l organizeze într-o locaţie mai mare, un renumit han din pădurile Suceviţei. Dar marea noutate este că la ediţia a V-a, aceasta, a ajuns festival naţional. Gândindu-mă la locurile de unde au venit concurenţii la această ediţie, sunt sigur că la una din ediţiile viitoare festivalul se va transforma în unul internaţional. Dacă la această ediţie au venit concurenţi din Basarabia şi partea de nord a Bucovinei istorice, la una din ediţiile viitoare vor veni, cu siguranţă, concurenţi şi de pe alte meleaguri locuite de români.
Organizarea acestui festival a fost anunţată din timp prin toate mijloacele posibile: presă, radio, televiziune, dar şi prin invitaţii trimise în localităţile de unde se preconiza că vor veni concurenţi.
Cum noi, membri ai SCLRB, primiserăm invitaţie pentru a asista la acest festival, ne-am conformat, deplasându-ne cu o mică delegaţie.
Ne-am prezentat la festival cu mare bucurie, ştiind încă de la ediţiile anterioare că poetul nostru organizează ceva deosebit. Dar, sincer să fiu, nu ne-am închipuit că va avea aşa o amploare. S-a cunoscut că organizatorul câştigă experienţă în plus de la o ediţie la alta. Eram curioşi şi de cele ce le vom afla despre sărbătoarea Sânzienelor şi de la concurenţi din alte părţi ale ţării. Într-adevăr am avut ce afla.
De la bun început afirm că această ediţie a fost cu totul şi cu totul deosebită de celelalte patru. Cu mult înainte de ora anunţată pentru începerea festivalului, chiar dacă era miezul zilei, locul în care fuseserăm convocaţi fremăta de copii de toate vârstele şi de maturi. De fapt locul era şi foarte pitoresc, în mijlocul pădurii de la Suceviţa. Îţi săreau în ochi fetiţele şi tinerele îmbrăcate într-o cămaşă albă, lungă, şi încinsă cu o bentiţă tricoloră, pe cap având o cunună împletită din Sânziene. Erau concurentele înscrise în concurs. După mulţimea lor ne-am dat seama că anul acesta vor fi mai multe concurente şi aşa a şi fost. Ne-a întâmpinat renumita fanfară de la Calafindeşti, care ne-a încântat cu melodii, pe toate ritmurile, din zona Bucovinei.
Deschiderea a fost făcută de trâmbiţaşii din zonă, care au vestit sosirea măritului voievod Ştefan cel Mare, soarele Moldovei. Cu vocea sa puternică, Ştefan cel Mare (interpretat de Petru Bodârlău de peste 25 de ani) i-a poftit pe trâmbiţaşi să înceteze şi s-a adresat poporului: „Vă poftesc în faţa mea, în nordul ţării, unde vă întâmpin cu peceţile strămoşeşti. Ridicaţi frunţile spre Pietrele Muierilor care străjuiesc Moldova me, treceţi pragurile Bucovinei şi, dacă veţi intra în cetatea Sucevei, veţi simţi că acolo este veşnic duhul meu. Nu suntem datori nimănui şi nici n-am prigonit pe nimeni. Ţineţi minte că Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea, ci a urmaşilor urmaşilor noştri, în veacul vecilor !”.
Domnul Mihai Pânzaru, primarul comunei Suceviţa, nelipsit de la nicio activitate culturală din comună, a salutat spectatorii şi concurenţii, urându-le succes în concursul care urma să înceapă imediat. A arătat că este onorat de-a fi partenerul acestui festival naţional şi că acesta este un bun prilej de a promova comorile noastre strămoşeşti şi de a lega prietenii cu iubitori ai folclorului din alte zone ale ţării şi chiar din alte ţări.
A intrat apoi în scenă poetul Dumitru Parasca, organizatorul şi sponsorul principal al festivalului, care a invitat mulţimea să se deplaseze câţiva metri pentru a vedea, pe viu, cum pregăteau caii bucovinenii noştri acum 50-60 de ani pentru ziua de Sânziene. Era vorba de doi gospodari din zona Dornelor, care au venit cu o caleaşcă la care trăgeau doi cai focoşi, luaţi parcă din basmele românilor, având la gât cununi de flori de Sânziene. Era vorba de reprezentanţi ai Societăţii „Domeniul cailor din Bucovina”. Cei doi tineri au arătat spectatorilor cum se împodobeau caii de Sânziene.
Ne-am întors la locurile noastre, unde şi-a intrat în rol doamna Ana-Maria Mateiciuc, prezentatoarea festivalului. Dânsa ne-a avertizat că poartă un costum diferit de cel din Bucovina, fiind adus din zona Muscelului, de unde este bunica sa, care l-a purtat şi ea, la rândul ei.
A prezentat, succint, în ce constă sărbătoarea de Sânziene. Ne-a făcut apoi cunoştinţă cu cei 9 membri ai juriului festivalului, prezidat de către Dumitru Parasca: Elena Nandriş (Mahala-Ucraina); Anuţa Buşta (Crişana); Suzana şi Daciana Vlad ( Maramureş); Adelina-Loredana Mihai (Banat); Lavinia Vasile (Dobrogea); Adela Dumitrache-Dumitru (Muntenia); Nicolae Grigoraş (Transilvania) şi Elena Negru (Bucovina).
A nominalizat apoi concurentele care candidau la coroana de regină sau prinţesă, interpreţii şi membrii grupurilor şi ansamblurilor folclorice.
La secţiunea „Prinţese” s-au prezentat în concurs 13 fetiţe, iar la secţiunea „Regine” au concurat 12 domnişoare.
Fiecare concurentă trebuia să îndeplinească trei condiţii: să poarte o ie românească, să aibă pe cap o cunună împletită din flori de Sânziene şi să spună o poveste sau o legendă despre ziua de Sânziene. Concurentele au recitat, au povestit sau au cântat.
Am admirat cu mare satisfacţie o gâgâlice de fetiţă, un boţ de humă însufleţită, cu ochii mari, cât să cuprindă tot Universul, şi cu o voce de înger. Este vorba de Gabriela Chira (6 ani) din Ansamblul Folcloric „Străjăncuţa” (instructor Saveta Teleagă), pentru dăruirea pe care a pus-o în prezentarea rolului ei.
Grupurile folclorice, deşi n-au fost în concurs, au fost la înălţime. Toate mi-au plăcut foarte mult, apreciate şi de public, care le-au răsplătit generos cu aplauze repetate, dar şi pe interpreţii individuali. Dar pe mine m-a tras inima spre cele două grupuri din Bucovina, care ne duc mai departe, în lume, faima bucovinenilor: Straja şi Bilca. Felicitări!
Din păcate, n-am putut sta până la festivitatea de premiere. Juriul a cântărit foarte mult fiecare interpret, i-au comparat şi i-au clasificat. Am aflat rezultatele a doua zi chiar de la poetul Parasca şi vi le prezint şi domniilor voastre, stimaţi cititori.
La categoria „Regina Sânzienelor” titlul a fost obţinut de Simona-Mădălina Dobre din Ploieşti (18 ani), care şi-a sărbătorit majoratul chiar în ziua festivalului; pe locul al II-lea a fost Oana-Elena Florea din Călăraşi şi pe locul al III-lea Gabriela-Mariana Manole din Rădăuţi (18 ani). Celorlalte candidate li s-au acordat menţiuni.
La categoria „Prinţesa Sânzienelor”, titlul a fost acordat Ioanei-Mihaela Mariş (14 ani) din Bogdan Vodă, Maramureş. Pe locul al II-lea s-a situat Alexandra-Rodica Tcaciuc (14 ani) din Bilca şi pe locul al III-lea Briana-Anne Marie (12 ani) din Ploieşti. Celelalte concurente au primit menţiuni.
Cred că nu contează cine a câştigat sau ce premiu a luat. Toţi au fost în câştig: concurenţii, organizatorii şi spectatorii. Cei veniţi de departe au avut norocul şi bucuria de a admira, după cum au spus, frumuseţile noastre naturale, obiectivele noastre turistice, bogăţia locurilor, calitatea deosebită a bucovinenilor sau minunatele noastre nestemate folclorice. Nu degeaba au spus că vor reveni în Bucovina ori de câte ori vor fi invitaţi.
La acest festival, chiar de la intrare te atrăgea o colecţie de costume populare puse pe manechine. M-aş fi bucurat să fie a doamnei Elena Torac din Brodina şi, spre bucuria mea, chiar a dânsei era. Trebuie să spun despre această artistă populară că are preocupări multiple. Acasă are o colecţie de peste 40 de costume populare într-o expoziţie făcută în trei camere. Colecţionează obiecte etnografice din zona noastră, cărţi, se ocupă de închistrirea ouălor, organizează şezători pentru turişti, face multă documentare în teren.
N-am pomenit nimic de cele două reprize de ploaie care deşi au fost tentate să împiedice festivalul n-au reuşit. Gazdele au avut grijă să ne adăpostească sub câteva umbrele uriaşe. Spectacolul n-a fost întrerupt nici măcar o secundă.
Sunt obligat să precizez că pentru acest festival, prin grija organizatorului, s-a sacrificat pe altarul artei strămoşeşti un porc de aproximativ 250 kg şi s-au pregătit oale cu aproape 1000 de sarmale. Toate aceste bunătăţi au fost stropite din belşug cu un vin de soi, pentru maturi, şi cu suc natural pentru copii.
Sunt sigur că cei care au participat la acest festival, peste ani şi ani, poate când îşi vor depăna amintirile nepoţilor, vor spune cu mândrie că au fost fericiţii participanţi la prima ediţie naţională a Festivalului „Regina Sânzienelor”, care a fost organizată în inima Bucovinei, de către un poet pe nume Dumitru Parasca. (Text: GH. DOLINSKI; foto: MIHAI BOICIUC)
Comentarii