„Drăceanca”, o „perlă” a folclorului românesc

„Drăceanca” este un joc popular jucat numai de femei, asemenea „Purtatei fetelor de la Căpâlna” şi a jocului „Crihalma” din zona Braşovului.

 Spre deosebire de alte jocuri populare ca „Sârba”, „Hora”, „Ţărăneasca” etc., care pot fi jucate şi de femei, cele trei jocuri populare menţionate mai sus sunt jucate numai de femei.

 Asemenea jocurilor populare numai pentru femei pomenite mai sus sunt şi jocurile populare numai pentru bărbaţi, care sunt mai numeroase şi de asemenea răspândite în toate zonele folclorice naţionale (exemplu: „Căluşul”, „Arcanul”,„Raţa”, „Bărbuncul” etc.).

 „Drăceanca” se joacă numai în satul Băişeşti, comuna Cornu Luncii, judeţul Suceava. Acest joc era jucat, în special la nunţi, de către femeile care se ocupau de „gospodăria” nunţii şi anume pregătitul bucatelor, servitul la masă şi alte treburi specifice femeilor. Deoarece ele nu aveau timp să joace şi să petreacă în timpul nunţii, la sfârşitul nunţii, când majoritatea nuntaşilor erau plecaţi acasă şi mai rămâneau la nuntă doar soţii lor şi rudele mai apropiate ale mirilor, muzica cânta numai pentru aceste gospodine jocul „Drăceanca”. Jocul „Drăceanca” are strigături satirice la adresa bărbaţilor, prin care le critică viciile, dar se scot în evidenţă şi hărnicia şi vrednicia femeilor din viaţa de zi cu zi.

 Pentru a vă edifica, voi cita câteva versuri din strigăturile specifice jocului „Drăceanca” :

 Măi, bărbate, m-oi jura

 Că bătaie nu ţi-oi da !

 Dacă tu m-oi asculta,

 În făgădău n-ai intra,

 C-o fi vai de pielea ta !

 Ca să nu mă scoţi din minţi,

 La alta să nu te uiţi !

 Jocul „Drăceanca” nu se juca numai la nuntă, ci se juca şi la „Hora satului”, făcând deliciul acestor „Hore”. Aici existau şi replici satirice la adresa femeilor, replici care erau tot sub formă de strigătură şi erau strigate de bărbaţii de pe marginea jocului, de exemplu :

 Da’ rău e cu femeia mută

 Degeaba te duci la nuntă;

 Nici nu cântă, nici nu joacă,

 Numai şade şi se-ndoapă !

 Da’ după nuntă-i mânioasă

 Că n-o fost nunta frumoasă !

 Jocul „Drăceanca” este o creaţie folclorică colectivă, şlefuită de-a lungul timpului de oamenii din satul Băişeşti. Acest joc nu se joacă în altă parte, nici măcar în satul vecin Brăieşti, sat care este legat de Băişeşti, pentru că legile nescrise prin care se respectau tradiţiile locale ale fiecărei comunităţi, în sensul că „ce-i al meu este numai al meu şi nu este şi al tău”, au făcut ca fiecare sat să aibă jocuri, obiceiuri şi tradiţii specifice. În acest sens aş da ca exemplu satele Cajvana, Arbore şi Iaslovăţ din judeţul Suceava, care deşi sunt vecine, au particularităţi specifice în jocul popular, în port, în obiceiuri, particularităţi care se găsesc numai în satul respectiv.

 Acest lucru a dat şi dă frumuseţea folclorului românesc care este diversificat, astfel că fiecare subzonă folclorică şi chiar fiecare sat este ca o floricică în culori specifice.

 În momentul de faţă, când totul se filmează şi se înregistrează, există tendinţa de uniformizare prin colportarea jocurilor, a obiceiurilor, a folclorului, în general, dintr-o parte în alta, încât nu mai ştii de unde este o formaţie folclorică, deoarece de multe ori ce se joacă la Câmpulung Moldovenesc se joacă şi la Rădăuţi, şi invers, fenomen care nu este sănătos în ceea ce priveşte păstrarea diversităţii folclorului.

 Dacă tot am vorbit despre jocul „Drăceanca” trebuie menţionat şi faptul că melodia jocului a fost preluată de valorosul instrumentist Leonard Zamă, care o interpretează la fluier şi care i-a păstrat denumirea de „Drăceanca”, ceea ce este corect şi de bun-simţ, dar asta nu înseamnă că melodia jocului „Drăceanca” aparţine interpretului.

 Dar de aici şi până a lua această melodie, cu denumirea ei, a-i pune versuri şi a o trece în repertoriul unui interpret, cum din păcate se practică în zilele noastre, este o mare diferenţă, pentru că astfel această „perlă” care aparţine comunităţii satului Băişeşti este furată, denaturată şi folosită în scopuri personale de către o persoană fizică, ceea ce nu este corect. Aceste practici sunt reglementate şi sancţionate de Legea dreptului de autor.

 În această speţă, jocul „Drăceanca” are ca autor comunitatea locală din satul Băişeşti. Şi pentru că acest sat face parte din comuna Cornu Luncii, Ansamblul Folcloric Sătesc „Megieşii” din comuna Cornu Luncii a pus în scenă acest joc, incluzându-l în repertoriul „Megieşilor”, repertoriu care este protejat de legea menţionată mai sus, iar privitor la jocul „Drăceanca”, cine încalcă această lege poate suporta consecinţele pentru că nu avem voie să stricăm, să murdărim şi să denaturăm chiar totul.

Prof. IOAN ILIŞESCU,

directorul Fundaţiei Culturale „Şezătoarea” din Fălticeni

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: