Eminescu şi cultura naţională

Puţine sunt naţiunile din lume care au avut norocul ca din sânul lor să se ridice o asemernea personalitate cum este cea a lui Mihai Eminescu, Poetul nostru naţional. Şi, oricât i-ai citi şi ai studia vasta sa operă, de fiecare dată îţi vei de seama că ai descoperit lucruri noi şi trebuie să continui munca.

Pentru poporul român sunt două date sacre în calendarul său. Este vorba de zilele de 15 Ianuarie şi 15 Iunie ale fiecărui an. Este vorba de naşterea Poetului şi de trecerea lui în eternitate. Cele două date sunt, nu numai după părerea mea, cele mai iubite de poporul român, alături de sărbătoarea marii Uniri.

De fapt, nu se poate o simbioză mai fericită pentru noi decât îngemănarea celor două: Eminescu şi cultura naţională. Pentru că Eminescu n-ar putea exista fără cultura română şi cultura română, la rândul ei, ar fi foarte săracă fără Eminescu şi creaţiile sale. Tocmai această îngemănare a fost accentuată în cadrul manifestărilor pe care le-am  organizat pentru publicul bucovinean.

Ar fi trebuit mai de demult, dar de-abia în decembrie 2010 Parlamentul României a legiferat data de 15 ianuarie ca „Zi a culturii române”, care se sărbătoreşte în mod fericit alături de ziua de naştere a Poetului nostru naţional, Mihai Eminescu. Aceasta s-a făcut prin Legea  Nr.238 din 7 decembrie 2010, iar din data de 15 ianuarie 2011 a devenit oficial o sărbătoare naţională.

Şi noi, membrii Clubului „Speranţa” al Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Rădăuţi, am organizat, chiar în cinstea acestei zile, o manifestare artistică închinată celor două evenimente: Ziua Poetului Naţional şi „Ziua culturii române”. Sala clubului nostru era plină până la refuz. Doamna Ana Marcu, preşedinte, a deschis manifestarea salutând participanţii şi prezentând tema manifestării. A prezentat şi câteva consideraţii privind biografia lui Mihai Eminescu.

Apoi am vorbit despre poezia „Doina”, pe care o consider un adevărat poem pe care el îl închină istoriei poporului român şi credinţei acestuia. El este poemul neamului românesc şi nu este îndreptat împotriva străinilor, ci a năvălitorilor. Din cuprinsul lui mai reţinem că Poetul vedea biserica ca unificatoarea limbii, ferindu-ne astfel de idiomurile altor popoare. Iar ideea de Unire am întâlnit-o la Eminescu încă de la data  organizării şi desfăşurării sărbătorii  poporului nostru, marea adunare de la Putna din 1871. De fapt, prin tot ce a făcut, Eminescu a fost un precursor al Unirii.

Nu am rămas indiferent nici la modul în care se acţionează acum asupra identităţii noastre culturale naţionale, prin stâlcirea limbii române, necunoaşterea limbii şi literaturii noastre naţionale, neglijarea şi marginalizarea celei din urmă. Am remarcat preocuparea unor posturi de televiziune pentru apărarea şi cultivarea limbii române corecte, atât în vorbire, cât şi în scris.

Domnul profesor Petru Bejinariu, invitatul nostru, a vorbit despre recenta sa carte„ Adevăruri ale ştiinţelor naturii găsite în opera lui Mihai Eminescu”. A precizat că, prin ceea ce a scris, Eminescu s-a ridicat deasupra biologilor chiar, mai ales că a răspuns la întrebarea „Care-i esenţa vieţii?” A prezentat şi comentat schema asimilaţiei clorofiliene. Chiar descrierile din natură le-a exemplificat cu versuri. A încheiat cu precizarea că „Atunci când vorbim de Eminescu ne cuprinde şi-o stare deosebită.”

Doamna Oltea Lungoci a recitat poezia „Luceferi”, creaţie proprie, închinată lui Mihai Eminescu, din care-am reţinut :„Şi stele-n împlinire, suind din al tău veac/ Pe giulgiul frunţii tale-n sfinţiri luceferi cad./ Şi-n unduiri din gânduri noi îţi trăim trecutul/ Şi-n umbra serii aprindem, sub flori de tei, sărutul.”/

Tot din creaţia personală a recitat domnul Adrian Şindilaru un sonet, pe care l-a dedicat lui Eminescu. A mărturisit că Eminescu este poetul lui preferat. A prezentat şi controversele, la zi, în legătură cu data naşterii poetului şi originea acestor controverse.

Domnul Gheorghe Dascăl a reiterat afirmaţia  că în operele lui Eminescu întâlnim şi idei revoluţionare, pe care le-a demonstrat prin recitarea câtorva versuri. Se-ntreabă „Cum să nu-l iubim pe Eminescu?” A precizat că-n repertoriul grupului vocal cameral pe care-l conduce  sunt şi cântece scrise pe versurile lui Eminescu.

Doamna Rodica Strateciuc a comentat ce-a scris Adrian Păunescu despre Eminescu şi Vieru, iar Ioan Iosif –  epitaful de pe mormântul Veronicăi Micle, de la Văratec. Au recitat şi câteva versuri din poeziile în care Poetul oglindeşte frumuseţile naturii.

Emil Ianuş, alt invitat al manifestării, a precizat că Mihai Eminescu este „cartea de identitate a românului.” A recitat poezia „De vreţi Luceferi, nu veniţi la mine!”, creaţie personală, la fel şi un rondel dedicat Poetului. Cunoscând că s-a întors recent de la un festival literar desfăşurat la Iaşi, l-am rugat să prezinte diploma obţinută. Academia Liberă veche „Păstorel” şi Revista  Humoristică „Scârţ” i-au acordat o diplomă de excelenţă şi titlul de „Umorist de onoare al Moldovei şi României!”, trecându-l în Galeria de Aur a Umorului Moldovei şi României, în care-au fost nominalizaţi 304 creatori din ţară.

Menţionez că la intrarea în sală fiecare participant a primit o cocardă tricoloră, fotografia lui Eminescu şi un plic filatelic dedicat Poetului şi culturii române. În timpul manifestării, în sală s-au auzit,  în surdină, melodii scrise pe versurile lui Eminescu.

La Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Rădăuţi, la Şcoala „Luca Arbure” din Arbore şi „I.G. Sbiera ” din Horodnic de Jos au fost amenajate expoziţii filatelice închinate evenimentelor sărbătorite. Iar la Oficiul Poştal din Rădăuţi a fost lansat acelaşi plic filatelic, care a pornit la colecţionari din ţară.

În finalul manifestării, participanţii au ascultat cântecele: „Limba română”, „Reaprindeţi candela”, „Rugă pentru poporul român”, „Trei culori” , care-au fost interpretate de Doina şi Ion Aldea Teodorovici, precum şi poezia „Scrisoare din Basarabia”, recitată chiar de Grigore Vieru, autorul ei. (Prof. GH. DOLINSKI)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: