Cezar’s

Numai la noi e cu putinţă…

Bărbaţi. „S-a întâmplat odată să fiu întrebată câţi bărbaţi au fost în viaţa mea. Redactorul respectiv, o domnişoară, a fost foarte bucuroasă, dar şi surprinsă să afle de existenţa a doi bărbaţi: George şi Mihai. Dezamăgirea a venit ulterior, când i-am spus că este vorba de George Enescu şi Mihai Eminescu.” (Zoe Dumitrescu Buşulenga, 1920 – 2006)

Caragiale. Nottara era cu 7 ani mai tânăr decât Caragiale. Caragiale şi Nottara erau colaboratori şi prieteni la cataramă, fapt care nu l-a împiedicat pe dramaturg să-i facă ochi dulci soţiei actorului, Amelia Wellner. „Nenea Iancu” a lăsat principiile deoparte, încă o dată, şi a ispitit-o pe doamna Nottara, actriţă şi ea. Întâlnirile amoroase se consumau chiar în patul conjugal al familiei Nottara, până când, inevitabil, soţul încornorat a aflat de adulter.

 Într-o după-amiază, când nimic nu anunţa „furtuna” pe Bulevardul Dacia, Nottara (despre care amanţii credeau că este plecat în turneu) a deschis uşa dormitorului conjugal şi şi-a găsit partenera de viaţă, pe jumătate dezbrăcată, în pat, lângă Caragiale. Culmea e că dramaturgul îi şi purta, fără jenă, halatul şi papucii lui de casă, lucru care l-a determinat pe actor să aibă o replică monumentală: „Coane, am înţeles să-mi iei nevasta, dar şi halatul, şi papucii?!”

Presa vremii a relatat scena: „Balamuc la Teatrul Naţional din cauza boroboaţelor directorului (I.L. Caragiale)”. Din acest moment, nimic n-a mai putut reface relaţia dintre ei, dovadă că, mai târziu, când Caragiale a fost numit director al Teatrului cel Mare, acolo unde Nottara juca, cel din urmă şi-a dat demisia. Dar Caragiale s-a încurcat şi cu Veronica Micle, marea iubire a lui Eminescu. El avea 28 de ani, era neînsurat, ea avea 30 de ani şi era văduvă! Caragiale era cu 2 ani mai tânăr decât Eminescu.

Hârtie (igienică). Am ajuns acasă, deja era ora 23 şi mă uitam la televizor. Îi vedeam pe toţi venind, spunând lucruri. Unii, care mâncaseră destul spanac în perioada aceea, veneau şi spuneau: «Bine că am scăpat, acum e libertate, democraţie», chestii. Băiatul meu, care avea vreo 14 ani, îmi spune, uitându-se şi el la televizor: «Dar tu nu faci nimic?». Atunci m-am gândit frumos… Aveam două suluri de hârtie igienică… nu se găseau. Am luat un sul şi am luat cartea lui Eminescu, unde aveam poezia «Doina» («De la Nistru pân’ la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate…»). Era interzisă poezia – nu se putea spune şi nici nu apărea, că era cu muscalii, cu Ştefan cel Mare, să se ridice etc. Eu aveam o carte veche, în care poezia era publicată. Am citit întâi poezia asta şi la urmă am spus, aproximativ: «Toată lumea asta, i-am auzit vorbind în alt fel până acum şi acum vorbesc în alt fel, uite – le las asta să se şteargă la gură». Şi am plecat. Erau toţi crainicii de televiziune lângă mine. Asta a fost aventura mea.” (Victor Rebengiuc)

Nenorociri. Într-o zi, la o şuetă cu Al. Cazaban şi Corneliu Moldovanu, Ion Minulescu, dorind să le facă sânge rău interlocutorilor săi, strigă să-l audă toată lumea: – Mă, voi ştiţi că eu m-am născut în anul când a murit Eminescu? Replica lui Cazaban a fost promptă: – Două mari nenorociri în acelaşi an!

Prostie. „Circulă pe internet mai multe filmuleţe care, urmărite, ne arată cât de jos a ajuns nivelul cultural al românilor. La întrebarea unui reporter «Cine a scris Biblia?», se primesc cele mai aiuritoare răspunsuri. «Popa!», e sigur unul dintre cei întrebaţi. «Dumnezeu!», e de părere altul. Sau alte răspunsuri năucitoare: «Creangă», «Alecsandri» şi, cu cele mai multe opţiuni, «Eminescu». Cu alte cuvinte, autorul Bibliei trebuie să fi fost neapărat român, ceea ce denotă încrederea patriotică a bravilor noştri concetăţeni în puterile creatoare ale poporului nostru, care, nu-i aşa?, doar el ar fi putut să zămislească o asemenea carte fundamentală. De tot hazul sunt şi răspunsurile la întrebarea «Care este ultima carte citită?». Oamenii chestionaţi nu sunt în stare să reproducă un titlu (cu o excepţie, cineva îşi aduce aminte vag «Amintiri din copilărie»), ci doar, cu chiu cu vai, nume de autori. Scriitorii aleşi de români sunt, desigur, Eminescu, dar şi «Mihai Creangă» (care ar fi scris «poezii frumoase»), dar şi Caragiale («care a făcut filme»), dar şi Ciprian Porumbescu” („România literară”, 2013).

Trădare. Eminescu spunea, cândva, în „Timpul”: „Numai în România înalta trădare e un merit, numai la noi e cu putinţă ca valeţii slugarnici ai străinătăţii să fie miniştri, deputaţi, oameni mari”. În cartea sa, „Între linii”, fostul ambasador la UNESCO Eugen Mihăescu, relatează un dialog purtat in 1990 cu Sergiu Celac, fostul ministru de Externe, în care, printre altele, l-a întrebat dacă ştie ceva de telegrama trimisă la minister pe 22 august 1944 de Frederic Nanu, ministrul român de la Stockholm, în care era anunţată încheierea cu succes a negocierilor purtate cu Alexandra Kollontai, reprezentanta URSS. Mareşalul Antonescu obţinuse ieşirea României din război şi garantarea neutralităţii, cu condiţia ca trupele sovietice sa poată trece pe teritoriul românesc spre Ungaria şi Bulgaria. Sergiu Celac a răspuns că a căutat şi el telegrama, dar la Externe s-a şters orice urmă, deşi, în registrul Legaţiei Române de la Stockholm, există înregistrarea transmiterii acestui document!!! P.S. Se pare ca telegrama a fost interceptată de Grigore Niculescu Buzeşti şi nu i-a fost remisă mareşalului! (Ioan Manole)

Unicat. Biserica lui Eminescu de la Ipoteşti este unica biserică din Europa închinată unui scriitor. Ridicată prin subscripţie publică (între 1929 – 1939) la iniţiativa lui N. Iorga, ea are o pictură ieşită din comun: sfinţi cu aureole negre şi portretul poetului, în mărime naturală. Amănunt: pietrele de râu necesare au fost aduse cu zeci de care cu boi tocmai din judeţul Suceava, de la Burdujeni.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: