Note de lector

„Comunitatea rădăuţeană şi identitatea sa, la Centenarul Marii Uniri”, de Petru Bejinariu

De câte ori scriu despre vreo carte a distinsului intelectual Petru Bejinariu mă frământă două sentimente contradictorii. În primul rând că-mi vine foarte greu să scriu despre aceasta pentru că mă gândesc la complexitatea celor prezentate în cartea respectivă şi nu ştiu dacă sunt în stare să mă refer la toate. În al doilea rând, mă gândesc că se referă la probleme din sectorul învăţământ care sunt la îndemâna tuturor. Dar nu este aşa, pentru că domnul Bejinariu scrie foarte documentat, mai ales pe baza acumulărilor făcute la catedră de-a lungul celor câteva decenii în care a slujit învăţământul românesc, în general, şi pe cel bucovinean, în special.

De data aceasta mă voi referi la cartea menţionată în titlu, carte care prin complexitatea tratării subiectului propus, în opinia mea, prezintă o chintesenţă a problemelor pe care distinsul intelectual le-a studiat şi pus la dispoziţia cititorilor de-a lungul activităţii sale. De data aceasta s-a referit exclusiv la problemele comunităţii rădăuţene, comunitate pe care o consideră aflată în centrul activităţii culturale, educative, sociale şi economice din partea de sud a Bucovinei istorice.

Volumul este realizat echilibrat, fiind compus din 9 capitole.

Chiar cum ai deschis cartea ai o primă surpriză. Citim titlul „Un secol de trăire românească la Rădăuţi.” Este un cuvânt înainte sau o prefaţă scrisă de distinsul universitar Ştefan Purici de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava. În cuprinsul acestuia autorul afirmă: „Volumul întocmit de Petru Bejinariu, intelectual cu un vast orizont cultural şi spiritual, reuneşte date şi informaţii cu privire la oameni, loc(aş)uri şi instituţii din Rădăuţi care, o dată în plus, subliniază faptul că, indiferent de regimul politic, indiferent de ambientul social, indiferent de nivelul de prosperitate al comunităţii, în Bucovina s-a cultivat tradiţia, s-a încurajat inovarea, s-au născut idei, s-au realizat proiecte, s-au promovat valori, s-a afirmat o comunitate vie, complexă, integrată în sistemul administrativ şi social românesc, conectată – în acelaşi timp – prin intelighenţia locală şi prin cei care au părăsit ţinutul provizoriu sau definitiv, la circuitul ideatic al Lumii Libere şi la reperele morale ale Europei creştine”…

O menţiune specială este aceea că autorul a prezentat un număr de 3 evocări deosebite, încadrându-le în evenimentul crucial pe care l-am sărbătorit în anul jubiliar: Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 2018. Este vorba de evocarea celui care a fost istoricul Ion Nistor, corifeu al Marii Uniri, care s-a format la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi; data la care autorul volumului l-a cunoscut pe academicianul Dan Berindei şi faptul că în municipiul Rădăuţi continuă edificarea unor construcţii.

Volumul se deschide cu scurtele constatări ale lui Emanuil Isopescu (din 1922) şi Vasile Andru (2014). Aceştia s-au referit: primul la situaţia din Rădăuţi sub guvernarea austriacă, iar al doilea la înfloritoarea dezvoltare a municipiului în zilele noastre şi legătura autorului cu tot ce se află în Bucovina noastră, fie în sate sau în oraşe.

Urmează prezentarea unor date importante din istoria oraşului Rădăuţi. Autorul începe cu contribuţiile lui Petru Rezuş la clarificarea istoriei oraşului Rădăuţi; apoi despre monografiile întocmite de economistul Dragoş Luchian şi de profesorul Gavril Crăciun. Continuă cu relatarea evenimentelor din decembrie 1989, aşa au avut ele loc la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi”. O mărturie istorică fundamentală, care va dăinui în viaţa oraşului şi a Bucovinei, va fi complexul statuar închinat domnitorului Dragoş Vodă, apoi modernizarea infrastructurii oraşului care va duce şi la consolidarea identităţii sale.

Un foarte interesant capitol, neglijat de alţii care s-au referit la istoria oraşului Rădăuţi, este acela intitulat „Clădiri de patrimoniu, azi şi-n viitor”. Aici autorul începe cu pagini din istoria Mănăstirii Bogdana, care este o emblemă, nu numai pentru Bucovina, dar şi pentru întreaga Românie catedrala cu Hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, care fusese proiectată ca o catedrală a Unirii neamului; continuând cu descrierea Tempului Evreiesc; casa de cultură construită prin contribuţia învăţătorilor bucovineni; herghelia rădăuţeană, vestită la vremea ei în tot imperiul austro-ungar, importanţă ce şi-o menţine şi consolidează şi astăzi; clădirea primăriei oraşului; şcoala agronomică. La toate acestea se adaugă: clădirea Colegiului Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, a Institutului „Bucovina” al Academiei Române; şcolile gimnaziale „Mihai Eminescu” şi „Gheorghe Popadiuc”. O noutate în peisajul oraşului Rădăuţi este şi aerodromul construit pe toloaca acestuia şi a comunei Frătăuţii Vechi.

La fel de important este şi capitolul al treilea, cu titlul „Înscrisuri pentru memoria colectivă”. Alături de clădiri, înscrisurile rămân dovadă peste veacuri, având locul lor important în istoria neamului. Este vorba de descrierea mişcării culturale rădăuţene de la origini şi până la Marea Unire. Întreaga activitate culturală este evocată de pe la 1365, dată la care se presupune că a fost construită Biserica Domnească din Rădăuţi, continuând cu activitatea din cadrul Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, fondată în 1862 şi care funcţionează şi astăzi. Urmează apoi date despre activitatea Episcopiei de Rădăuţi, a şcolilor rădăuţene, a unei tipografii chiar(!), apariţia Liceului „E. Hurmuzachi” şi transformarea lui în colegiu naţional. Sunt date interesante, pe care distinsul dascăl ni le poate comunica datorită experienţei sale prodigioase, cât şi celor peste 70 de izvoare istorice pe care le-a consultat.

„Mărturii ale istoriei” este titlul următorului capitol, în care autorul ne pune la dispoziţie informaţii interesante despre momentele importante din viaţa oraşului, monumentul ridicat în memoria bucovinenilor căzuţi în Primul Război Mondial, ridicarea oraşului Rădăuţi la grad de municipiu, amintiri referitoare la acordarea noului nume liceului, nominalizarea zecilor de autori care au scris despre Rădăuţi şi oamenii lui, frumuseţile lui naturale, dar şi despre realizările lor, cu precizarea titlurilor cărţilor scrise, la care se adaugă şi poeţii cu volumele lor de poezie. Nu sunt uitaţi nici cei care de-a lungul vremii au scos diferite publicaţii pe care le-au pus la dispoziţia rădăuţenilor.

În capitolul al patrulea cititorii află date despre „Personalităţi rădăuţene”. Aici sunt nominalizaţi, cu toate datele necesare: Florin Colibaba, Ştefan Dracinschi, Ion Emil Emandi, Lorin Fortuna, Emanuil Grigorovitza, Mircea Grigoroviţă, academicianul Dorin Ieşan, Traian Larionescu, Benedict Menkeş, Orest Marcu, August Nibio, mitropolitul Iacov Putneanul, Traian Postolache, Gheorghe Popadiuc, Lothar Rădăceanu, Petru Rusşindilar, Petru Rezuş, Victor Schipor, Ion ‘tefureac, Ion I.Tarnavschi, Ernst Rudolf Neubauer, Gherasim Putneanul, Andronic Motrescu, Ilie Vişan, Teodor Nandriş, Aniţa Nandriş, Emil Loteanu, Vasile Andru, Dragoş Luchian, Vasile Precop, Vasile Ţigănescu, Titus Lucescu şi Ştefan Rotaru. Citind cartea, veţi avea surpriza să constataţi că de multe personalităţi nici nu ştiaţi nimic, ştiaţi puţine lucruri sau nu ştiaţi că au fost rădăuţeni.

Capitolul „Evocări la Centenarul Marii Uniri” ne prezintă date din activitatea istoricului şi patriotului Ion Nistor, unul dintre corifeii şi artizanii Marii Uniri, care a scris despre înfăptuirea Marii Uniri, urmând prezentarea vizitei istoricului Nicolae Iorga la Rădăuţi şi tabelul cu numele celor 49 de rădăuţeni merituoşi care, pentru activitatea lor şi contribuţia la dezvoltarea oraşului, au fost distinşi cu onorabilul titlu de „Cetăţean de onoare al oraşului/ municipiului”.

În capitolul al şaselea cititorul află numele celor 13 cetăţeni care au fost aleşi deputaţi sau senatori în Parlamentul României în legislaturile din 1992 şi până astăzi. Capitolul este completat cu numele şi profesiunea celor 28 de cetăţeni, reprezentând partidele politice, care au fost aleşi consilieri în Consiliul Municipal Rădăuţi. Este prezentată şi lista celor şase primari care au fost aleşi în fruntea oraşului din 1990 şi până astăzi.

Din capitolul „Întâmplări şi evenimente de seamă din istoria municipiului Rădăuţi” aflăm lucruri interesante, unele dintre ele necunoscute chiar, uitate sau reţinute parţial în istoria municipiului. Astfel aflăm despre vizitele istoricului Nicolae Iorga, faptul că Mihai Eminescu şi Ion Slavici, în drumul lor spre marea sărbătoare de la Putna din anul 1871, au fost găzduiţi o noapte la Rădăuţi. În anul 1984 a fost la Rădăuţi într-o vizită particulară Edward Schreyer, guvernatorul general al Canadei, iar la începutul anului 1980 a fost în vizită Jorje Castaneda y Alvarez de la Rosa, diplomat mexican, ministru de externe în administraţia lui Jose Lopez Portillo.

Au urmat vizitele, cu diferite ocazii, ale unor academicieni, cum au fost: Vladimir Trebici, Liviu Ionesi, Radu Grigorovici, Dimitrie Vatamaniuc, Gheorghe Platon, Alexandrina Cernov şi Vasile Tărâţeanu, iar, în drumul ei spre Putna, a poposit la Rădăuţi şi doamna Zoe Dumitrescu-Buşulenga, academician. Irina Rodnina, campioană mondială la patinaj artistic a vizitat oraşul Rădăuţi, delegaţia sovietică fiind însoţită de generalul Marin Dragnea.

După cum ştie toată lumea, Bucovina este recunoscută în ţară şi peste hotare şi prin bogăţia tradiţiilor ei folclorice. Această problemă este tratată de autor în capitolul următor în care, şi prin fotografii, autorul ne face cunoştinţă cu acestea.

Unii dintre autorii care au scris despre Bucovina sunt prezentaţi în capitolul „Alte note de lector despre cărţi publicate de autori din Rădăuţi şi din zona Rădăuţi”. Autorul acestui volum este un avizat prezentator de carte şi are mare bucurie acel autor de carte care are norocul ca domnul Petru Bejinaru să scrie ceva despre o carte de-a lui. Aşa au avut „norocul” prof. Traian Rei cu cartea „Urme, eseuri”; dramaturgul Matei Vişnec cu cartea „Matei Vişnec – un nume în drum spre renume”; Mălina Aniţoaie cu cartea „Rădăuţi – centrul lumii”; Oltea Lungoci – „De la suflet la suflet”; Constantin Georgescu – „Ipostaze”; Elena Alina Andruhovici – „Zbucium”; Gheorghe Dolinski – „La sfat cu semenii mei”. În continuare sunt trecuţi autorii cu titlurile cărţilor lor scrise în ultimii ani.

Scrie apoi despre un eveniment primordial din viaţa culturală a întregii Bucovine – Congresul prilejuit de sărbătorirea Centenarului Unirii de la 28 noiembrie 1918 a Bucovinei cu Patria-Mamă, prezentându-ne şi harta întregii Bucovine, întocmită de Ion Nistor în preajma Marii Uniri.

Pentru întreaga sa activitate desfăşurată pe plan cultural, educativ şi social, profesorului Petru Bejinariu i s-a acordat onorantul titlu de „Cetăţean de onoare al municipiului Rădăuţi” prin HCL 167/8.11.2014. N-am vrut să scap acest prilej şi i-am solicitat un interviu pentru cititorii cotidianului ”Crai nou”, M-am bucurat când domnul profesor a acceptat. E drept că nu-i place să vorbească de realizările sale şi nici să fie lăudat pentru acestea. Dar am condus discuţia în aşa fel încât am putut să aduc la cunoştinţa cititorilor ziarului multe lucruri mai puţin cunoscute din viaţa şi activitatea domnului profesor.

Volumul este încheiat cu prezentarea unor date importante despre oraşul Rădăuţi: istoric, climă, turism, obiective turistice, harta municipiului, realităţi şi perspective în demografia din România, prezentate de către renumitul cercetător demograf Vasile Gheţău.

Un lucru mai puţin obişnuit să fie prezentat în cărţi este şi filatelia. Dar domnul Bejinariu prezintă aici „Amintiri, evocări şi aniversări prin filatelie”. Sunt prezentate şi unele din plicurile filatelice realizate cu prilejul unor acţiuni culturale, pe care le-am desfăşurat în municipiul Rădăuţi, şi nu numai. (Prof. Gh. DOLINSKI)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: