Social-democraţii suceveni, singurii care au depus coroane de flori la monumentul Unirii Bucovinei cu Patria Mamă

> Consiliul Judeţean nu a inclus monumentul din Suceava în programul manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri, consilierul Mihai Grozavu (PSD) acuzând că ar fi vorba de un joc politic > Mai mult, autorităţile municipale au ignorat total monumentul de pe bulevardul 1 Decembrie 1918, primarul Ion Lungu, organizând concurs de proiecte pentru ridicarea a unuia nou, care ar costa 1,5 milioane de lei > „Cei de acum, care sunt la putere, la noi, la Consiliu, urmăresc ca numai ei să apară, să arate că tot ce se face de la ei porneşte” a spus fostul vicepreşedinte al CJ, adăugând că ar trebui să se „ţină seamă că şi alţii, înaintea lor, au făcut mai mult şi mai bine” > „Când organizăm o zi foarte încărcată, cum e ziua de 28, a trebuit – ca să nu confuzionăm –, să stabilim clar, şi cu Primăria, ce se întâmplă în calendarul evenimentelor a arătat Gheorghe Flutur, preşedintele administrativului judeţean

Parlamentari, consilieri locali, consilieri judeţeni, şefi de instituţii publice şi primari de localităţi, în frunte cu Ioan Stan, preşedintele judeţean al Partidului Social Democrat, au depus, ieri, de Ziua Bucovinei, coroane flori la monumentul Unirii Bucovinei cu Patria Mamă, de la intersecţia bulevardului 1 Decembrie 2018 cu Calea Obcinilor din municipiul Suceava. Iniţiativa a aparţinut alesului judeţean Mihai Grozavu care, în şedinţa de luni a deliberativului judeţean, l-a interpelat pe Gheorghe Flutur, preşedintele executivului judeţean, precizând că ridicarea monumentului a fost finanţată din bugetul judeţean şi acesta ar fi trebuit să fie parte a evenimentelor aniversare. „Consilierii noştri şi alţi oameni din aparatul Consiliului Judeţean doresc să depună acolo jerbe de flori, mai ales că monumentul este proiectat de Porumbescu – marele arhitect – şi plătit din bugetul judeţean” a reliefat Mihai Grozavu. Răspunzând, Gheorghe Flutur a precizat că a căzut de acord cu Ion Lungu, primarul municipiului reşedinţă de judeţ, ca o ceremonie de depunere de coroane să fie organizată la bustul unionistului Iancu Flondor, din preajma Palatului Administrativ, evidenţiind, de asemenea, că programul zilei este foarte încărcat. „Au fost ani în care s-au depus aceste coroane şi jerbe şi la celălalt monument, de la intersecţia din Obcini. L-am rugat pe primarul Lungu să fie curat acolo, să fie dată zăpada la a parte. Însă, ca şi convocare, pentru toate instituţiile desconcentrate, cât şi pentru alţii, noi pe toţi i-am chemat la Palatul Administrativ, la statuia lui Iancu Flondor. Sigur, la aceste acţiuni şi evenimente nu putem decât să aplaudăm şi sunt întru totul de acord. Dar când organizăm o zi foarte încărcată, cum e ziua de 28, a trebuit – ca să nu confuzionăm –, să stabilim clar şi cu Primăria, ce se întâmplă în calendarul evenimentelor” a arătat Gheorghe Flutur.

La ceremonia de a ieri a social-democraţilor, consilierul Mihai Grozavu, fost vicepreşedinte al executivului judeţean, în mandatul căruia a fost aprobată hotărârea de ridicare a monumentul Unirii Bucovinei cu Patria Mamă, a reamintit că acesta din urmă a fost proiectat de Nicolae Porumbescu, „cel mai mare arhitect al Bucovinei”. Fostul arhitect-şef al Consiliului Judeţean, Nicolae Porumbescu este, totodată, specialistul care a proiectat, printre altele, Casa Culturii din Suceava, Casa de Oaspeţi a lui Nicolae Ceauşescu şi clădirile care adăpostesc consiliile judeţene din Botoşani şi Satu Mare. În concepţia autorului proiectului, pilonii monumentului ar reprezenta cele patru provincii care s-au unit în urmă cu 100 de ani, crucea simbolizând credinţa ortodoxă, într-o zonă cu foarte multe mănăstiri şi edificii de cult, iar clopotul semnificând chemarea sfântă la unire. Pilonii sunt placaţi cu scări frânte stilizate, menite a sugera drumul greu către atingerea idealului Unirii. Din nefericire, nu au mai fost amenajate instalaţia electrică care urma să lumineze crucea şi clopotul, şi nici bazinul cu apă, ansamblu care, într-un joc de lumini şi umbre, ar fi scos în evidenţă, metaforic, durerea şi lacrimile poporului, de-a lungul greului drum al făurii statului naţional unitar român. După ce iniţial monumentul a fost doar o machetă, – sfinţită de ÎPS Pimen şi un sobor de preoţi în anul 1995 –, firma SUCT Suceava l-a construit, în intervalul 2002 – 2004, din beton armat placat cu alcobon, „un aliaj nemuritor, care dă frumuseţe, dar, în acelaşi timp, rezistenţă şi siguranţă”. Forma finală s-a bucurat şi de aportul arhitectului-şef Constantin Rabiniuc, la încheierea execuţiei având loc o doua slujbă de sfinţire, oficiată tot de ÎPS Pimen. „În toţi anii scurşi de atunci au tot avut loc slujbe şi s-a depus coroane, cu excepţia unuia singur, când a fost încercat politic, ca şi acum. Cei de acum, care sunt la putere, la noi, la Consiliu, urmăresc ca numai ei să apară, adică să arate că tot ce se face de la ei porneşte. Şi, atunci insist să se ţină seamă că şi alţii, înaintea lor, au făcut mai mult şi mai bine” a spus ieri, la ceremonie, celor prezenţi, consilierul judeţean Mihai Grozavu.

Reamintim că, în condiţiile în care exista un monument dedicat Unirii, anul acesta, Primăria Municipiului Suceava a organizat concurs de proiecte pentru altul, care urma să fie realizat din fibră de sticlă şi a cărui valoare totală ar fi ajuns la 1,5 milioane de lei. Monumentul ar fi urmat să fie inaugurat chiar de Ziua Bucovinei, însă procedurile de selectare a proiectului câştigător s-au întins prea mult, iar materializarea efectivă a acestuia a devenit improbabilă până pe 28 noiembrie.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: