De ziua Înălţării Sf. Cruci, ÎPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a poposit în mijlocul obştii de călugări din Mănăstirea Râşca. El a fost întâmpinat după tradiţie de soborul de preoţi şi diaconi, precum şi de credincioşi din comună şi împrejurimi. Între oaspeţii de seamă ai sf. mănăstiri s-au numărat Pr. Nectarie Yfantidis şi Pr. Andrei Koţas din Mănăstirea Xenia, Mitropolia Volos-Grecia. Sfinţiile lor au adus spre închinare şi bucuria sărbătorii o părticică din moaştele Sf. Nectarie din Eghina şi o părticică din moaştele Sf. Andrei.
Sfânta Liturghie s-a slujit pe o scenă bogat împodobită în curtea mănăstirii. Închinătorii, purtând în mâini flori şi busuioc, au avut prilejul să cinstească plini de evlavie Sfânta Cruce, împodobită şi aşezată spre închinare. Răspunsurile la strană au fost date de grupul psaltic „Macarie Ieromonahul” din Suceava.
La sfârşitul Sf. Liturghii, cuvântul de învăţătură al ÎPS Părinte Pimen a fost ascultat cu multă atenţie de toţi închinătorii.
A urmat apoi o agapă frăţească oferită de obştea mănăstirii pentru toţi credincioşii prezenţi la sărbătoare.
Mănăstirea Râşca se află situată la o distanţă de 15 km de municipiul Suceava. Este o ctitorie voievodală, cu începuturi datând din vremea lui Bogdan Vodă. Deoarece bisericuţa întemeiată de voievod în 1359 a fost prădată şi distrusă de turci, Petru Rareş, va ridica un locaş de închinare în 1540. Duhovniceşte, Petru Rareş dăruieşte mănăstirea Sf. Ierarh Nicolae a cărui sărbătorire devine şi hramul aşezământului.
Pe parcursul timpului, sfântul locaş primeşte ca odoare de mult preţ, o părticică din lemnul Sf. Cruci precum şi fragmente din moaştele Sf. Ierarh Nicolae şi ale Sf. Serafim de Sarov. Rămâne în tradiţia locului până astăzi drept Mănăstirea Râşca, după numele pârâului în apropierea căruia a fost ridicată.
Din trecutul său tumultos, amintim perioada Primului Război Mondial în care mănăstirea a fost transformată în spital pentru îngrijirea răniţilor, iar călugării în putere au fost mobilizaţi pe front pentru apărarea Ţării. (C.T.)
Comentarii