Sfântul Voievod Ştefan cel Mare

Sfântul Voievod Ştefan cel Mare a condus Ţara Moldovei 47 de ani (1457-1504) şi pentru faptele sale măreţe a fost numit „cel Mare”.

Credinţa în Bunul Dumnezeu i-a dat putere şi biruinţă în luptele cu păgânii otomani şi tătari. A fost neînfricat apărător al credinţei şi patriei străbune. A stat cu pieptul la poarta Creştinătăţii, apărând-o. Pentru vitejia sa şi rolul în apărarea Creştinătăţii, Sfântul Ştefan cel Mare a fost numit, chiar de papa de la Roma, Sixtus al IV-lea, „atlet al lui Hristos”.

Bun conducător, strateg şi diplomat, Sfântul Voievod a reuşit să păstreze independenţa Ţării Moldovei şi a Bisericii. În timpul său se consolidează organizarea bisericească, se ridică noi biserici şi mănăstiri, se refac cele existente, se acordă danii Mitropoliei, episcopiilor şi mănăstirilor şi se strâng legăturile cu alte Biserici Ortodoxe surori, cărora le acordă ajutoare materiale.

Cronicarul Grigore Ureche spune că Sfântul Ştefan cel Mare „a făcut 44 de mănăs-tiri”. Dintre ctitoriile sale amintim: Mănăstirea Putna, zidită între anii 1466-1470; Mănăstirea Voroneţ, zidită într-un timp record de trei luni şi trei săptămâni (1488); bisericile din Tazlău, Sfântu Ilie, Bădeuţi, Pătrăuţi (1487), Borzeşti (1494), Războieni (1496); Bisericile „Sfântul Nicolae Domnesc” din Iaşi (1492), „Sfântul Gheorghe” din Hârlău, „Sfântul Nicolae” din Dorohoi (1495), „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Huşi, „Sfântul Ioan Botezătorul” din Piatra Neamţ (1498), „Înălţarea Sfintei Cruci” din Volovăţ (1500-1502) şi altele.

În vremea Sfântului Voievod, prin măiestria meşterilor moldoveni, în stilul construcţiilor bisericeşti apare un nou stil, numit moldovenesc, ce a rezultat din combinaţia de elemente de influenţă gotică şi de influenţă bizantină.

Iubitor de cultură şi frumos, Sfântul Ştefan a sprijinit orice lucrare de înfrumuseţare şi propăşire spirituală a poporului moldovean. Dovadă stau creaţiile materiale care se află în muzeele mănăstirilor din Bucovina, în special Putna: cărţi de cult, veşminte, obiecte de cult.

Domnia de aproape jumătate de veac a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare a fost strălucită. Putem afirma cu tărie că toate realizările sale s-au datorat sfinţeniei vieţii sale, pentru că Harul lui Dumnezeu lucra cu el, îl întărea, povăţuia şi îndemna, dar mai ales îl călăuzea spre mântuire.

Sfântul Voievod Ştefan cel Mare se odihneşte la Mănăstirea Putna. La mormântul său pleacă genunchiul tot românul credincios şi patriot şi se roagă Bunului Dumnezeu, care este minunat prin sfinţii Săi. Sfântul Ştefan este curajosul, drept-credinciosul şi apărătorul Moldovei.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinţilor pe Voievodul Moldovei Ştefan cel Mare în anul 1992, cu ziua de sărbătorire, în fiecare an, 2 iulie.

pr. prof. JUSTINIAN-REMUS A. COJOCAR

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: