Despre ceea ce vreau să scriu nu este atât de importantă conferinţa în sine, ci modul ei de desfăşurare. Dând timpul înapoi, aş vrea să scot în evidenţă diferenţa: Nu de mult, la casa de cultură din Rădăuţi s-a desfăşurat Conferinţa judeţeană a filialei UUR, având ca scop prezentarea activităţii filialei de la ultima conferinţă, alegerea şi desemnarea delegaţilor la Congresul de la Sighetul Marmaţiei, diverse.
S-a prezentat toată activitatea filialei, activitatea deputatului Petreţchi Nicolae, raportul financiar – bugetul pe 2018. Din raportul de activitate voi spicui doar cele mai importante: cu prilejul sărbătoririi Zilei Educaţiei s-au oferit tuturor copiilor ucraineni rechizite de bună calitate; au fost organizate două concursuri cu tema „Istoria şi tradiţii la ucraineni” sub coordonarea doamnei inspector Lucia Mihoc; concurs de recitare a poeziei ucrainene; olimpiada judeţeană cu rezultate foarte bune; redactarea dicţionarului limbii ucrainene, de care s-a ocupat dna Reguş Aspazia etc. La conferinţă au participat 73 de delegaţi. Pentru prima dată am asistat la o conferinţă cu caracter democratic, condusă de un om destoinic, un adevărat profesionist în funcţia care i s-a încredinţat – dl inspector-preşedinte al filialei UUR Suceava, profesorul Sauciuc Ilie. În raportul prezentat erau nu cifre umflate, nu activităţi doar închipuite, ci totul pe faţă, totul la vedere, cifre şi activităţi reale, nimic secret – motiv de bucurie de un real succes. Dl Sauciuc Ilie a dezvoltat un ideal care încununează şi binele, şi mulţumirea, şi stima de sine, aducând fericire în jurul celor cu care lucrează şi pentru care lucrează. Din familie, apoi din şcoală, a învăţat că fără a fi fericit, bucuros, mulţumit, nu poţi evolua ca om. De aceea el lucrează fără măşti, fără ipocrizii, accesând continuu scânteia divină din el, împărţind-o cu toţi cei din jur, mobilizând pentru idealuri pe care apoi să le îndeplineşti, având o atitudine complet diferită faţă de cei cu care lucrează prin comunicare eficientă, ascultare, consideraţie, participare la luarea deciziilor. Pentru alegerea delegaţilor la Congres au fost prezentate criterii pe care le-a supus la vot. Voturile au fost numărate de însuşi dl Sauciuc, deplasându-se printre rândurile de bănci pentru a afla numărul exact de voturi. Ţinându-se seama de criteriile votate, se va evita înlocuirea delegaţilor după bunul plac, cum s-a întâmplat în trecutul mai îndepărtat: unul propus şi votat, altul plecat, care nu era nici măcar membru al UUR. În cuvântul său, dna inspector Lucia Mihoc a apreciat modul de desfăşurare a conferinţei, fără conflicte, fără contraziceri inutile. A scos în evidenţă gustul amar lăsat în inimile multora într-una din astfel de conferinţe când conflictul, discuţiile contradictorii au luat amploare, fiind necesară intervenţia preotului Volosciuc din Rădăuţi spre a aplana lucrurile. A mai arătat că principalul rol al unui preşedinte al UUR este acela de a oferi un proiect comun echipei cu care şi pentru care lucrează şi un sens acţiunilor fiecăruia. În aceeaşi sală, pe vremea regimului apus, am fost „aleasă” ca delegat la unul din congresele Sindicatului. Iată cum s-au desfăşurat alegerile: unul din sală a primit lista cu cei propuşi (dinainte cu vreo lună-două) apoi după citirea candidaţilor de pe listă: „sunteţi de acord cu cei propuşi?”. Dar cei „aleşi” erau deja instruiţi în legătură cu ţinuta, comportamentul, cu efectuarea vizitei medicale etc. La Bucureşti am primit mape speciale cu care intram în sala unde se desfăşurau lucrările congresului. Atmosfera de securitate şi disciplină era asemănătoare celei de la Mausoleul lui Lenin. Iar în sală, când a intrat Ceauşescu, din cauza emoţiilor, pe moment, ni s-au încleştat maxilarele, neputând intona „Internaţionala”. Am crezut că numai eu sunt slabă de inimă, dar pe care am întrebat, toţi au păţit la fel. Dacă toate conferinţele, şi cele la nivel înalt, s-ar desfăşura după modelul acesteia, atunci s-ar putea spune că există o adevărată democraţie. Iar mie ce mi-ar plăcea să particip la astfel de conferinţe!!!
ARTEMIZIA GHEORGHI,
Brodina
Comentarii