Ziua Parcului Naţional Călimani

 Sâmbătă, 16 iunie, Administraţia Parcului Naţional Călimani (PNC) împreună cu Asociaţia de Ecoturism Ţara Dornelor (AETD) au organizat, la sediul Centrului de Vizitare din Şaru Dornei, Ziua Parcului Naţional Călimani. Evenimentul a făcut parte din proiectul „Parteneriat cu comunitatea: acţiuni comune pentru promovarea valorilor Ţării Dornelor”, finanţat de MOL România şi Fundaţia pentru Parteneriat.

Pe lângă reprezentanţii instituţiilor publice, culturale, de învăţământ, ai agenţilor economici, aniversarea Parcului Naţional Călimani s-a bucurat de larga participare a localnicilor din Ţara Dornelor, turişti, copii şi adulţi, şi instituţii partenere administraţiei parcului, care acţionează în comun atunci când situaţia o impune.

Drumeţia pe munte presupune documentare şi echipament corespunzător

Jandarmii montani au prezentat echipamentul specific, necesar îndeplinirii misiunilor ce le revin, cum ar fi cel de escaladare, de căutare a turiştilor rătăciţi sau a celor acoperiţi de zăpadă în avalanşe, de acordare a primului ajutor, mijloace de orientare (hartă, busolă, GPS). De la cei doi reprezentanţi ai Detaşamentului de Jandarmi Vatra Dornei şi de la membrii Serviciului Salvamont Vatra Dornei am aflat că pentru a avea o excursie reuşită trebuie să ne informăm despre traseu (semne convenţionale, durată estimată, dificultate, stare, posibilităţi de adăpostire, surse de apă, semnal telefonie mobilă, posturi de jandarmi montani, structuri salvamont), să consultăm prognoza meteo pentru zona respectivă, să stabilim locaţiile de cazare şi să facem din timp rezervări la cabane sau o documentare înainte de plecare despre locurile de campare cu corturi, să ne asigurăm că avem echipamentul necesar, care să ne asigure condiţiile de siguranţă şi confort, să avem alimente şi lichidele care să asigure hrănirea şi hidratarea corespunzătoare a întregului grup. Jandarmii recomandă să informăm părinţii/prietenii şi, eventual, cabanierul, jandarmii montani, salvamontiştii despre traseul ales şi perioada excursiei.

Rangerul, legendele şi frumuseţea locului atrag turiştii

Şi rangerii montani de la Parcul Naţional Călimani şi-au prezentat echipamentul, în general echipament de supraveghere şi de imortalizare a imaginilor, dar şi maşini de teren care pot ajunge în zone greu accesibile. Împreună cu ing. dr. Dan Grigoroaea, ranger PNC, un silvicultor îndrăgostit de pădure şi care intră în contact direct cu turiştii, pe care îi îndrumă şi sprijină pe traseele de munte, cei interesaţi au putut parcurge un traseu superb până la lacul Iezer. Pe lângă peisajul fascinant, Dan Grigoroaea a abordat şi legendele şi poveştile despre locurile vizitate, ne-a prezentat flora, din care bujorul de munte s-a detaşat prin frumuseţea coloritului, fauna, habitatele şi multe alte aspecte. Din discuţiile purtate şi în urma drumeţiei până la lacul din judeţul Harghita, participanţii şi-au dat seama (pentru a nu ştiu câta oară pentru mine) că turismul montan are nevoie de oameni calificaţi – rangerii – care să-i îndrume pe excursionişti. Tot rangerii sunt cei care au grijă ca locurile să rămână intacte din punct de vedere al frumuseţilor naturale, dar numărul lor este prea mic în comparaţie cu necesităţile, cei 10 rangeri angajaţi, împreună cu patru voluntari, fiind nevoiţi să acopere o suprafaţă de peste 24.000 hectare din parc, din care peste 900 hectare sunt rezervaţii (Rezervaţia Ştiintifică de Jnepenis cu Pinus cembra, în suprafaţă de 384,2 ha, Rezervaţia Lacul Iezer din Călimani, în suprafaţă de 322 ha şi Rezervaţia geologică 12 Apostoli, în suprafaţă de 200 ha).

Demonstraţii ale pompierilor şi salvamontiştilor

Şi pompierii militari şi-au prezentat tehnica de intervenţie în zona montană, de cele mai multe ori intervenind la incendii de pădure, acordare de prim ajutor cu module SMURD, dar şi la salvarea persoanelor încarcerate în urma unor accidente, cum ar fi prăbuşiri de stânci, prăbuşiri de arbori, situaţii create în urma încălcării regulilor de acces în zona montană.

Demonstraţiile live ale salvamontiştilor dorneni au făcut senzaţie în rândul publicului aflat în curtea Centrului de Vizitare al Parcului, tiroliana şi escalada oferind emoţii la înălţime. Petrică Ariciuc, directorul Serviciului de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont, a fost „profesorul” de orientare turistică pe traseele montane, explicându-le celor prezenţi orientarea cu ajutorul hărţii şi a busolei, dar şi necesitatea de activare a GPS-ului pe telefon şi păstrarea legăturii cu Salvamontul atunci când abordează trasee necunoscute.

De la gastronomie locală la fotografie

Concursurile de gastronomie locală, respectiv fotografie cu telefonul s-au lăsat cu premii menite să-i încurajeze pe localnici să conserve tradiţiile şi obiceiurile specifice zonei montane şi să sublinieze importanţa promovării Ţării Dornelor prin intermediul acestora. Astfel, publicul participant a decis, în urma degustării fiecărui balmoş realizat de bucătarii pensiunilor din zonă, ca titlul de „Eco-bucătarul destinaţiei Ţara Dornelor” să fie acordat tuturor celor înscrişi în competiţie.

Juriul, format din reprezentanţii AETD şi PNC, a hotărât ca fiecare şcoală participantă la concursul de fotografie cu telefonul, având ca temă „Activităţi tradiţionale din gospodărie”, să aibă câte un premiu pentru cel mai bun fotograf. Elevii Nacu Maria – Şcoala Gimnazială Dorna Arini, Ţarcă Amalia – Şcoala Şaru Dornei şi Buzilă Andreea Alexandra, de la Şcoala Panaci, au primit premiile pentru cele mai bune fotografii din concurs (rucsacuri), Marele Premiu fiind acordat elevei Alexandra Chiriluş, un rucsac echipat cu cele necesare de mers pe munte.

„Am vrut să fie ceva simplu, să nu fie nevoie de tehnică şi aparate foto, un telefon fiind mult mai accesibil şi la îndemână pentru a surprinde instantanee din viaţa satului românesc şi activităţi tradiţionale din zona montană”, ne-a spus ing. Cristinel Ortoanu – Responsabil Relaţiile cu comunităţile şi turism în cadrul PNC.

Casă tradiţională, de 80 de ani, amplasată în Centrul de vizitare a Parcului Călimani

Necesitatea de a conserva în stare cât mai bună aşezările rurale şi de a promova zona prin intermediul frumuseţilor naturale şi tradiţionale, a fost mesajul central transmis cu această ocazie de organizatori. În acest sens, a fost inaugurată o casă veche de 80 de ani, relocată şi recondiţionată în curtea Parcului Naţional Călimani. În plus, cu sprijinul doamnei Minorica Dranca, directorul Muzeului Etnografic din Vatra Dornei, şi a domnului Mihai Vleju, artizan local, specializat în arta prelucrării lemnului, s-au oferit celor prezenţi informaţii valoroase despre obiectele pe care locuitori din zona Dornelor le-au donat pentru decorarea casei în stil tradiţional, specifice traiului în zona de munte.

 „Importantă nu este istoria acestei case. Important este că aici, la Centrul de Vizitare a Parcului Naţional Călimani, s-a reuşit recoltarea şi reclădirea unei case vechi, de peste 80 de ani. Spaţiul este compartimentat în mod tradiţional, cămară şi cameră de locuit. Impresionant este că s-a reuşit recoltarea mobilierului vechi, tradiţional, şi a câtorva obiecte de uz tehnic, din tehnica tradiţională de prelucrare a laptelui şi de prelucrare a lânii, o ladă de zestre tradiţională. Foarte importantă şi pitorească este prezenţa în odaie a măciucii (ghioagă) care, în caz de necaz, te apăra, pentru că, în spaţiile muntoase în care erau asemenea căsuţe, în orice moment putea avea loc un atac al animalelor sălbatice sau chiar un act al semenilor. Din nicio casă tradiţională, fie că e vorba de o locuinţă sezonieră pe vârful muntelui, fie o casă în mijlocul satului, nu trebuie să lipsească măcar o icoană. Întotdeauna deasupra icoanei se pune cel mai frumos prosop, ştergar ţesut, ca un fel de acoperământ, ca un fel de mijloc de protecţie a spiritului care se află în spatele icoanei. Impresionant este faptul că într-o asemenea căsuţă, în această odăiţă locuiau 12 – 14 persoane. Pe băncile de lângă pereţi, numite laiţe, ceva mai late decât cele prezente aici, se dormea, iar pe cuptor, la căldura sobei, era dormitorul copiilor. Cei mai mititei creşteau acolo, dacă era vreme de iarnă. Vara se dormea şi pe prispa casei, pur şi simplu acest spaţiu avea o funcţionalitate ieşită din comun şi tocmai de aceea era compartimentat în aşa fel încât nimic să nu fie în plus. Tot ceea ce este necesar să existe, dar nimic în plus.

În mod tradiţional obiectele nu trebuie să fie doar funcţionale, ci trebuie să fie şi frumoase, să aibă o latură mitico-religioasă. Cel mai umil dintre obiectele de uz gospodăresc poartă un mic semn al crucii, o gură pentru agăţat în cui, frumos ornamentată, lucruri foarte simple şi extraordinar de sugestive şi grăitoare pentru ceea ce era în sufletul oamenilor care construiau asemenea case. Într-o căsuţă ca acesta se năşteau copiii, îmbătrâneau părinţii şi mureau bunicii. Generaţii după generaţii, la un mod neschimbat, trăiau într-o asemene odăiţă”, a spus Minorica Dranca, directorul Muzeului de Etnografie Vatra Dornei

Tot cu acest prilej, profesorul Mihai Vleju a prezentat expoziţia personală de sculptură în lemn „Pădurea, leagăn al civilizaţiei răzeşilor dorneni”, în care sculptorul cu expoziţii în Turcia, Elveţia, Italia, Franţa, Belgia, Anglia, R. Moldova, Ucraina, a înnobilat lemnul cu viziunea proprie despre pădure, tradiţii în bazinul dornelor, viaţa răzeşilor din această zonă, îndeletnicirea oamenilor muntelui.

„Domnul Vleju este o valoare pentru Vatra Dornei şi nu o spun pentru că suntem lângă dumnealui. Ştie toată lumea că până acum s-a ocupat de tinerii de lângă dânsul, 48 de generaţii a înnobilat domnul Vleju la Clubul Copiilor, obţinând 17 titluri olimpice la prelucrarea lemnului şi 5 la prelucrarea osului. Acestea nu sunt singurele lucrări, dacă ar fi să deschidem o expoziţie cu lucrările domnului Vleju ne-ar trebui un spaţiu imens”, a precizat etnografa Minorica Dranca.

„Pactul pentru Ţara Dornelor” 

Nu în ultimul rând, cu ocazia evenimentului aniversar a fost lansat documentul intitulat „Pactul pentru Ţara Dornelor”, care a fost iniţiat de Asociaţia de Ecoturism Ţara Dornelor (AETD).

Prin acesta, AETD a solicitat sprijinul principalilor factori de influenţă şi decizie de la nivel regional, în faza premergătoare certificării ecoturistice a zonei. Până la momentul lansării, documentul a fost semnat de cele 10 primării din Ţara Dornelor, de 6 instituţii de învăţământ gimnazial şi liceal, 19 pensiuni cu profil ecoturistic, de agenţia de turism Bucovina Travel, de compania pentru transport local şi circuite turistice Lutasin Şincarom, 3 instituţii culturale (Muzeul Etnografic, Muzeul de Ştiinţele naturii şi Cinegetică, Casa de Cultură „Platon Pardău” – din Vatra Dornei), Administraţia Parcului Naţional Călimani, Salvamont Vatra Dornei şi trei organizaţii non-guvernamentale care militează pentru protejarea zonei montane.

Acest demers va continua şi după lansare, ţinta ca Ţara Dornelor să devină destinaţie ecoturistică recunoscută oficial fiind de necesitate imediată.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei:

Niciun articol găsit.