Faza pe Direcţia Silvică Suceava a concursului „Cel mai bun fasonator mecanic”

> Pe podiumul ediţiei din acest an au urcat reprezentanţii ocoalelor silvice Moldoviţa, Broşteni şi Pătrăuţi

 Direcţia Silvică Suceava a organizat joi, 10 mai a.c., la Ocolul Silvic Vama, faza judeţeană 2018 a concursului profesional „Cel mai bun fasonator mecanic”, concurs vizând – la nivelul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, perfecţionarea şi pregătirea continuă a muncitorilor care lucrează în activitatea de exploatare a pădurilor (fasonatori mecanici).

La concursul de la Ocolul Silvic Vama, organizat în poligonul amenajat pe un platou aflat între culmi domoale la Frumosu, imediat după ieşirea din Vatra Moldoviţei, au participat cei mai buni fasonatori mecanici („drujbişti”) din formaţiile reprezentând ocoalele silvice – 17 la număr – din structura DS Suceava: Broşteni, Crucea, Dorna Candrenilor, Pojorâta, Vama, Moldoviţa, Frasin, Stulpicani, Gura Humorului, Solca, Marginea, Putna, Falcău, Brodina, Mălini, Râşca, Pătrăuţi.

De dimineaţă, fiecare concurent (calificat în meseria de fasonator mecanic) s-a prezentat la poligon cu echipament de muncă (individual) – ferestrău mecanic (…încă i se mai spune „drujbă”, deşi mărcile utilizate sunt „Husqvarna”, “Stihl”, „Oregon”), pene pentru doborât, chei, combustibil, lubrifianţi etc., dar şi două lanţuri tăietoare, de asemenea echipamentul individual de protecţie, printre altele conţinând veste cu benzi reflectorizante, căşti cu protecţie pentru ochi şi pentru urechi.

După şedinţa tehnică, întrecerea propriu-zisă a început la ora 10, ea constând în patru probe ce s-au desfăşurat contra timp: schimbarea lanţului la ferestrăul mecanic, doborârea arborilor pe simulator, tăierea de precizie şi, în final, cepuitul arborilor. După cum am putut aprecia la faţa locului (în calitate de spectator necalificat), probe foarte spectaculoase, dar care pentru concurenţi au presupus etalarea a numeroase calităţi (s-a vorbit, şi am înţeles că nu întâmplător, chiar despre “artă”): cunoaşterea meseriei (erau, de altfel, cei mai buni dintre cei buni în formaţii), atenţie, precizie. Concursul – organizat impecabil; până şi ploaia a fost eliminată din discuţie, deşi la un moment dat, către finele competiţiei, se părea că se va revărsa – a durat până către seară. Arbitrajul a fost asigurat, ca şi în anii trecuţi, de specialişti de la Colegiul Silvic “Bucovina” Câmpulung Moldovenesc, colaboratori permanenţi ai Direcţiei Silvice.

„Acest concurs face parte din programul Regiei Naţionale a Pădurii – Romsilva de perfecţionare a lucrătorilor din exploatarea lemnului. În faza pe Direcţia Silvică Suceava, ce se desfăşoară aici în organizarea Ocolului Silvic Vama, concurează reprezentanţii a 17 formaţii de exploatare, lucrători specializaţi în exploatarea, fasonarea, sortarea materialului lemnos. Material lemnos care poate ajunge inclusiv la populaţie, este vorba, în special, de lemnul subţire şi cel de foc. Precizez că, încă de anul trecut, un volum mai mare de material lemnos care este exploatat în cadrul Regiei se adresează populaţiei, astfel încât populaţia să aibă acces în special la lemnul de foc, lemnul pentru încălzirea locuinţelor.

Iată, concurenţii din această întrecere sunt dintre cei care lucrează zi de zi la pădure şi ne interesează ca munca lor să fie continuă, astfel încât să avem un lemn de calitate care merge spre industrie. Iar lemnul care nu se pretează scopurilor industriale este direcţionat către populaţie.

Aşadar, volumul pe care îl exploatăm în regie proprie a crescut faţă de anul trecut. În acest context, de la un an la altul, suntem interesaţi să ne perfecţionăm oamenii, personalul. Şi foarte important este să-i menţinem. Pentru că, înţelegeţi, nu e o muncă simplă, e vorba despre o muncă grea, complexă. Se lucrează pe ger, pe zăpadă, pe ploaie… Interesul este să-i perfecţionăm pentru a-i menţine în structura Regiei Naţionale a Pădurii, în contextul în care sunt alte firme care se plâng că le pleacă oamenii în străinătate.

Dacă în alte ţări (Canada, de exemplu) se exploatează la ras, în general, noi, avem în vedere tratamentele cu o perioadă lungă de regenerare. Asta înseamnă că în afară de suprafeţele pe care le plantăm artificial, o mare parte din suprafeţe sunt regenerate natural. Iar exploatările sunt realizate în aşa manieră încât această regenerare naturală să fie în suprafaţă cât mai mare.

Managementul Direcţiei Silvice este interesat să instruim aceşti oameni astfel încât, în afară de siguranţa lor – să ajungă sănătoşi acasă! –, activitatea pe care o realizează să fie de cea mai mare calitate” ne-a declarat, la faţa locului, directorul comercial al Direcţiei Silvice, Cătălin Diaconescu.

Deputatul Emanuel Havrici, printre altele, cu ceva vreme în urmă, şi fost şef al OS Stulpicani, a mulţumit Direcţiei Silvice şi Ocolului Silvic Vama pentru că l-au invitat să asiste la concurs, cu precizarea că, în continuare, el face parte din Corpul Silvicultorilor din România. Pe de altă parte, a mărturisit că “au trecut ceva ani” de când nu a mai pus mâna pe drujbă: „Sincer, cred că sunt vreo doi ani şi jumătate, trei”.

„…Vin aici cum mare drag, mai ales că pentru prima dată când s-a organizat un concurs în poligon, după regulamentul internaţional, acesta s-a realizat la Ocolul Silvic Stulpicani.

În continuare, colegii mei nu numai că păstrează tradiţia, de la an la an organizarea este mai bună, ceea ce înseamnă şi că aceşti fasonatori evoluează, devin mai experimentaţi. Şi sunt convins că cei mai buni ne vor reprezenta cu cinste şi la nivel naţional.

Aceste activităţi presupun artă, ştiinţă, respectul procedurilor, protecţiei muncii. Toate lucrările pe care le realizează în pădure oamenii Direcţiei Silvice trebuie făcute cu respectul regulilor de protecţie a muncii. Aşadar, fasonatorii trebuie pregătiţi, instruiţi, antrenaţi în acest sens. Toate acestea nu se învaţă peste noapte, este necesară multă experienţă” ne-a spus Emanuel Havrici.

„Suntem deosebit de onoraţi că organizăm faza pe Direcţia Silvică a concursului.

În ce ne priveşte, din perspectiva competiţiei în sine, avem un concurent (ca şi celelalte ocoale silvice), avem încredere în el şi sperăm că va învinge. Cert este că… cel mai bun va învinge. Nu în ultimul rând, sperăm că până la finalul întrecerii să nu avem evenimente nedorite. Cred că suntem mult peste media ultimilor ani” a spus Gelu Puiu, şeful Ocolului Silvic Vama.

Vorbind despre echipamentul de protecţie pe care îl purtau fasonatorii, a precizat: „Direcţia Silvică a avut în permanenţă echipament de protecţie pentru muncitorii săi, a investit mereu în acest sens”.

Pe această idee insistase, anterior, Traian Fulicea, şef de Serviciu intern de prevenţie şi protecţie al RNP: „Concursul are în vedere folosirea în permanenţă şi corectă a echipamentului de protecţie. Protecţia muncii, securitatea în muncă reprezintă o componentă specifică a activităţii de exploatare a pădurii, întrucât munca la pădure este o muncă grea, ce presupune riscuri serioase.

Direcţia Silvică Suceava este un etalon al activităţii în silvicultură. De exemplu, o dovadă este şi faptul că la ediţia de anul trecut a concursului Cel mai bun fasonator, la faza naţională, DS a ocupat locul IV” (prin Vasile Apetrei, de la Ocolul Silvic Crucea – n.n.).

La rândul său, Cezar Straton, liderul Sindicatului „Silvicultorul” Suceava, ne-a precizat că Direcţia Silvică oferă premii băneşti primilor trei clasaţi în concurs, conform contractului colectiv de muncă. Iar Sindicatul “Silvicultorul” oferă diplome, cupe şi scule în valoare totală de 5.000 lei.

Pe podiumul ediţiei din acest an a fazei pe Direcţia Silvică Suceava a concursului „Cel mai bun fasonator” au urcat, în ordine, Cristinel Cucu – Ocolul Silvic Moldoviţa; Constantin Gheorghe Balău – Ocolul Silvic Broşteni; Gheorghe Berariu – Ocolul Silvic Pătrăuţi.