Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc a găzduit o nouă manifestare de suflet. Acesta este, de altfel, singurul centru cultural al municipiului, Biblioteca Municipală fiind în renovare totală, iar Casa de Cultură a Sindicatelor, rămasă copilul nimănui, îşi aşteaptă sprijinul spre a-şi îndeplini din nou menirea de centru cultural al unei localităţi.
Aşadar, evenimentele culturale principale sunt găzduite sau organizate de către Muzeul Arta Lemnului.
Un public ales parcă să cinstească eroii neamului a participat, zilele trecute, la un simpozion dedicat Epopeii Naţionale a Mărăşeştilor, 1917 – 2017.
Amintea în deschidere directorul muzeului, Cristian Mândrilă, că Nicolae Iorga spunea adeseori: „cine uită nu merită”.
„Este dovedit de-a lungul timpului că poporul român nu-şi uită istoria şi evenimentele sale de răscruce”, luptele de la Mărăşeşti din 1917 numărându-se printre marile evenimente de răscruce din viaţa poporului nostru. La acestea s-a referit cu deosebire profesorul Ioan Popoiu, un împătimit cercetător, dornic să facă cât mai bine cunoscută istoria noastră în rândul marelui public. Cu argumente temeinice şi cu unele informaţii mai puţin cunoscute, acesta a vorbit despre „Condiţiile în care a izbucnit Primul Război Mondial”, despre conjunctura externă şi despre interesul major al poporului român ca, prin participarea sa la acest război de partea Antantei, să-şi realizeze visul de veacuri, reîntregirea ţării. S-a referit, de asemenea, la aportul unor personalităţi importante, precum regele Ferdinand, primul ministru Ionel Brătianu, generalul Eremia Grigorescu şi al altora, care au luat cele mai corecte decizii pentru ca visul nostru de veacuri să fie împlinit.
Prin expunerea bine documentată, tânărul profesor Alexandru Arseniuc, aflat cu emoţie la prima apariţie într-o manifestare de acest gen, a făcut o apreciere corectă asupra luptelor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. S-a referit la condiţiile materiale, şi nu numai, în care a trebuit să lupte ostaşul român, comparativ cu celelalte forţe beligerante.
Pe larg, la desfăşurarea evenimentelor din 1917 – punând la curent publicul cu organizarea frontului, dar şi cu vitejia fără seamăn a ostaşului român – s-a referit, în expunerea sa, colonelul în rezervă Doru Guşu. Motivaţia care a dus la victoria de la Mărăşeşti, respectând chemarea generalului Eremia Grigorescu, „Pe aici nu se trece”, a fost argumentată de vorbitor, acesta referindu-se şi la caracteristicile poporului român în împrejurări cruciale. La aceasta a contribuit şi promisiunea făcută ţăranului român devenit ostaş că va primi pământ, ceea ce s-a şi întâmplat prin reforma agrară din 1921, după făurirea României Mari.
Victoria de la Mărăşeşti a fost obţinută cu mii de jertfe umane care nu pot fi uitate, eroilor de atunci aducându-li-se omagiul şi prin manifestarea la care ne-am referit.
Comentarii