Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, sub egida Consiliului Judeţean Suceava, marchează, pentru a VI-a oară, printr-o expoziţie de carte, ziua de 23 August ca Zi Naţională a Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.
„Prin campania de faţă, susţinută vizual şi documentar, Biblioteca Bucovinei reaminteşte sucevenilor câteva fapte de istorie românească recentă, datorită cărora ziua de 23 august are multiple semnificaţii în istoria României” se arată într-un comunicat de presă semnat de managerul Bibliotecii Bucovinei, Gabriel Cărăbuş, şi de coordonarea programului „23 August – Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului”, scriitoarea Angela Furtună.
„În 1939, la 23 august, era semnat la Moscova, în prezenţa lui Iosif V. Stalin, pactul de neagresiune dintre Germania Nazistă şi Uniunea Sovietică, cunoscut şi sub numele de «Pactul Ribbentrop – Molotov». Preludiu al celui de-al Doilea Război Mondial, înţelegerea semnată la Moscova în 1939 a avut consecinţe devastatoare asupra istoriei Europei în a doua jumătate a secolului al XX-lea, inclusiv asupra României, care va fi sfârtecată.
În 1944, tot pe 23 august, România ieşea din alianţa militară cu puterile Axei, trecând de partea Aliaţilor. În acea zi, prin intervenţia curajoasă a tânărului rege Mihai I, România punea capăt războiului dus împotriva trupelor aliate, într-un gest despre care istoricii anglo-saxoni au opinat că ar fi scurtat războiul din Europa cu cel puţin 6 luni.
Nu în ultimul rând, ziua de 23 august a fost cunoscută ca Ziua Naţională a României în anii regimului comunist, pentru semnificaţia ei antifascistă, mult întreţinută de URSS drept paravan la adăpostul căruia îşi adâncea de fapt puterea absolută de tip totalitar şi antidemocrat asupra ţărilor Tratatului de la Varşovia.
Sărbătorită cu fast, an de an, în comunism, ziua de 23 august a căpătat valenţe multiple de-a lungul celor 45 de ani de dictatură – ce a culminat cu naţional-ceauşismul –, fiind cunoscută sub clişee propagandistice sacrosancte ca: «actul de la 23 august», «ziua insurecţiei armate antifasciste şi antiimperialiste» sau «ziua victoriei revoluţiei antiimperialiste şi antifasciste».
Prin decizia din 2011 a Parlamentului României, de a comemora, la 23 august, începând din 2012, atât victimele fascismului, cât şi victimele comunismului, se aduce o imensă şi necesară reparaţie victimelor celor două regimuri totalitare din România – pro-nazist şi comunist – care au lăsat în urmă un popor îndoliat şi traumatizat de istorie. Acest popor încă luptă pentru a-şi redobândi memoria şi dreptul la adevăr, cu toate avatarurile dureroase.
„Biblioteca Bucovinei invită cititorii şi publicul sucevean la o cât mai bună informare şi cunoaştere a istoriei, precum şi la o reculegere respectuoasă în memoria victimelor regimurilor dictatoriale.
În pregătirea Centenarului României Mari, rolul memoriei, omagiul adus victimelor, pedagogia istoriei şi cultul eroilor aduc binemeritate foloase fiecărui cetăţean. Patriotismul decent şi cultura identitară pot fi mai bine apărate prin creşterea interesului faţă de cultura şi istoria României, faţă de valorile democraţiei, faţă de educaţie şi lectură” se arată în comunicatul de presă.
Comentarii