Frumosul din Bucovina, pe coajă de ou

Sala de sport a comunei Moldoviţa a găzduit, în Duminica Floriilor, pe 9 aprilie, a XI-a ediţie a Festivalului Ouălor Încondeiate. Festivalul s-a desfăşurat pe patru secţiuni: Ouă încondeiate (copii, adulţi), Artă tradiţională veche (la care participanţii au prezentat haine, icoane şi obiecte tradiţionale vechi), Cel mai frumos coş de paşte şi Gastronomie (secţiune la care concurenţii au expus bucate tradiţionale de post şi preparate din peşte). Cei care au ajuns la acest festival au admirat ouă încondeiate din întreaga Bucovină, din Botoşani şi din Ucraina, au gustat din bucatele de post sau din cele preparate din peşte, admirând portul popular tradiţional, spre a învăţa câteva elemente specifice încondeierii ouălor chiar de la cei care şi-au prezentat munca din lunile de iarnă, să asculte cele mai frumoase melodii populare şi pricesne interpretate de elevii şcolilor din zonă: Grupul Şcolar „Vasile Cocea” din Moldoviţa, şcolile gimnaziale din Argel, Ciumârna, Vatra Moldoviţei, Paltinu, dar şi de preşcolarii de la grădiniţele din comună. Festivalul a avut şi o secţiune de artă plastică, în cadrul căreia au fost expuse lucrările premiate în cadrul celei de-a IX-a ediţii a Concursului naţional de creaţie plastică „Împărtăşim Minunea Paştelui”, dedicat preşcolarilor şi elevilor din ciclul primar.

Pe lângă harul cu care huţulii de aici ştiu să închistrească ouăle, ei trebuie apreciaţi şi pentru modul în care pun în valoare comorile din lada bunicilor, pentru a duce mai departe tot ceea ce a fost mai frumos şi mai trainic în sufletul neamului lor, dar şi pentru păstrarea reţetelor culinare tradiţionale.

Binecuvântarea meşteşugarilor şi a rodului muncii lor

Manifestarea a început cu un moment religios, preotul protopop Aurel Goraş citind şi o rugăciune de binecuvântare a meşteşugarilor, a artiştilor care încondeiază ouă ca şi a tuturor celor care se îndeletnicesc cu celelalte meşteşuguri.

„Noţiunea de festival vine de la un cuvânt latinesc care înseamnă ceva care aduce o sărbătoare. Atunci când deschidem zestrea de tradiţii, de istorie, de cultură a unui neam este o sărbătoare pentru noi. Toţi aţi venit aici ca să dovediţi că aţi păstrat aceste datini şi tradiţii. Sărbătoarea aceasta nu este sărbătoarea propriu-zisă a ouălor încondeiate. În ziua de Florii este o înainte prăznuire a Învierii Domnului. Această prezentare de artă şi meşteşuguri este şi astăzi o sărbătoare, dar adevărata sărbătoare, adevăratul festival al ouălor încondeiate este în dimineaţa duminicii Învierii Domnului. Dacă veţi veni la Moldoviţa în jur de ora 7, veţi vedea în jurul bisericii peste 1.000 de coşuri foarte frumos orânduite, fiecare coş având câteva ouă încondeiate de cea mai înaltă calitate. Atunci coşarca şi oul se sfinţesc, atunci ne sfinţim şi noi prin mâncarea şi oul încondeiat pe care, după sfinţire, le ducem la casele noastre. Oul încondeiat sfinţit va «trona» în casa noastră la loc de cinste” a precizat pr. protopop Aurel Goraş, care, apoi i-a binecuvântat prin stropirea cu agheasmă pe cei prezenţi şi produsele expuse.

Numeroşi vizitatori şi încondeietori

Primarul Traian Ilieşi a spus că la Moldoviţa şi în împrejurimi sunt oameni care depun eforturi foarte mari pentru a păstra obiceiurile şi tradiţiile primite moştenire de la bunici şi străbunici şi pentru a le transmite nealterate urmaşilor. Edilul-şef din Moldoviţa a spus că este destul de greu să aduni la un loc oameni din atâtea sate care să ne arate că nu şi-au uitat rădăcinile, să ne demonstreze că obiceiurile şi meşteşugurile vechi nu sunt în pericol să se piardă într-o perioadă atât de zbuciumată şi sunt dornici să arate lumii de unde vin, cine sunt şi ce transmit mai departe tinerei generaţii. Edilul-şef a făcut cunoscut şi că prezenţa la acest festival este mai mare de la an la an, vizitatori din întreaga ţară fiind curioşi să vadă, să admire, să cumpere ouăle încondeiate de huţuli.

„Este o mare sărbătoare pentru comuna noastră. Mulţumesc tuturor celor prezenţi, pentru că nu este uşor să vii îmbrăcat în costum popular, să încondeiezi ouă, să prezinţi cele mai bune bucate specifice acestei zile, din care să nu lipsească peştele. Important este că de la an la an tineretul iubeşte acest port şi aceste obiceiuri specifice zonei noastre huţule, dar şi din Bucovina. Toţi acţionăm ca o echipă care încearcă să clădească ceva pentru această zonă. Avem convingerea că tânăra generaţie va duce mai departe cu succes aceste tradiţii, ceea ce am construit noi cărămidă cu cărămidă” a declarat Traian Iliesi.

Frumosul din Bucovina pus pe coaja de ou

Majoritatea meşterilor încondeietori prezenţi în expoziţie au venit din satele huţule ale Bucovinei: Ulma, Izvoarele Sucevei, Paltinu, Argel, Demăcuşa, Raşca, Vatra Moldoviţei, Moldoviţa, locuri în care se păstrează formele arhaice ale acestui meşteşug, un colorit original şi o suită întreagă de motive cu o simbolistică aparte (coarnele berbecului, cărarea rătăcită, poloneza, 40 de clini, frunza de stejar, scara vieţii, crucea pascală, cârligul ciobanului, grebla, frunza de stejar, soarele, ouăle astfel decorate fiind numite şi „ouă bătrâneşti”.

„Noi, cei care suntem trăitori pe aceste meleaguri, ne bucurăm de lucruri foarte importante: avem ape curate, avem păduri, avem păşuni, avem cer liber deasupra noastră şi, asemeni vechilor huţuli, ştim să le preţuim. Aşa cum spunea marele poet naţional Mihai Eminescu, după vremuri mulţi veniră pe aici să ne ceară pământ şi apă. Mai vin şi astăzi şi poate că ne iau lemn, minereuri, poate că ne iau industria sau pieţele de desfacere, dar ceea ce nu pot să ne ia sunt tradiţiile. Tradiţiile suntem noi şi pe noi nu pot să ne dezrădăcineze din locul nostru.

Astăzi ne-am adunat într-un fel de preambul al Sfintelor Paşti, să prezentăm tradiţiile noastre, frumosul obicei al încondeierii ouălor, obicei pornit şi de la etnia huţulă şi dus mai departe, din generaţie în generaţie, de oameni talentaţi, de oameni care ştiu să mânuiască chişiţa şi care ştiu să pună pe coaja oului altceva decât o scriitură obişnuită. Pun pe coaja oului frumosul din Bucovina.

Peste tot unde au fost prezentate aceste bijuterii artistice produse la noi, ele au fost apreciate, unii chiar necrezându-şi ochilor ceea ce văd şi spunând că aşa ceva nu se poate face de mâna omenească. Şi totuşi am dovedit că putem şi totuşi trebuie să dovedim în continuare că putem, că ştim, că avem şi că suntem ceea ce suntem indiferent de ceea ce vor unii sau ce vor alţii. Noi trebuie să ne urmăm datina, trebuie să ne urmăm tradiţia lăsată de bunicii şi străbunicii noştri şi niciodată să nu uităm că ne-am născut pe aceste locuri ca să le păstrăm aşa curate şi frumoase cum le-am moştenit şi să le dăm urmaşilor noştri, care se dovedesc deja merituoşi pentru a le primi” ne-a spus scriitorul Casian Balabasciuc.

Drumul motivului popular, de pe cămaşa populară pe ou

De la prof. Ilaria Puşcă am aflat că huţulii ţin cu străşnicie la obiceiurile lor, la ţinuta lor. Observăm acest lucru în cromatică, toate cămăşile sunt în culorile roşu şi verde, iar cromatica nu depinde de vârsta celui care o poartă. Dacă la români, odată cu înaintarea în vârstă culorile de pe ia femeii se apropie de negru, la huţuli acest lucru nu se întâmplă; până la sfârşitul vieţii femeia poartă cămăşi înflorate frumos.

„Acesta e un obicei ce se-ntreabă la femei, că-i grea treabă, migăloasă, nici bărbaţii nu se lasă, în satul huţul se-nvaţă a închistri ouă de raţă. Ou-i viaţa, înnoirea, e sămânţa, nemurirea, şi pe dânsu-s meşterite, semne îndelung gândite: puii toţi de pe altiţă, florile din poieniţă, drumuri, stele, sori şi cuci, brâie, forme, brazi şi cruci. Toţi copiii de aici au învăţat de la bunici, că-n frumoasa Bucovină, chişiţa-i ca o regină. Nu-i frumoasă, arătoasă, îi ca o cenuşăreasă, dar face din ou minune, ce încântă întreaga lume. Asta-i moştenirea noastră, plugul, chişiţa şi coasa, doina, dorul, stâna, casa” ne-a descris prof. Ilaria Puşcă meşteşugul oului închistrit la huţuli.

 Cel mai frumos ou este în coşul pascal

La festivalul de la Moldoviţa s-a prezentat şi coşul pascal. Copiii au venit cu coşuri pregătite cu bunătăţi, aşa cum vor face şi când vor merge alături de părinţi să le sfinţească la biserică. Coşul împletit din nuiele, cu bucate pregătite pentru sfinţire, în dimineaţa primei zile a Învierii Domnului, adăposteşte, sub ştergarul alb, împodobit cu minunate cusături, pască, ouă roşii, ouă tradiţionale cu motive huţule, preparate din carne, cârnaţi, friptură, drob de miel, ceapa verde, sare, piper. În mijlocul coşului este o babă pe care se aşază cel mai frumos ou, care are ca simbol o cruce, ne-a explicat înv. Angelica Balabasciuc, una din cadrele didactice care a însoţit copiii de la Liceul Tehnologic „Vasile Cocea” Moldoviţa.

La secţiunea Gastronomie, tinerii din Moldoviţa au fost cei care au atras atenţia cu sărmăluţe de post, păstrăv prăjit, tartine cu pastă de icre, salată de peşte, cozonac de post, pască şi prăjituri de post. Fiind locuitori ai zonei de munte, cu case răsfirate pe munţi, huţulii folosesc încă modul tradiţional de preparare a bucatelor, renunţând, în perioada sărbătorilor, la facilităţile tehnologice moderne. Aşa cum am aflat de la expozanţii de la secţiunea Gastronomie, acesta este unul din secretele bucătăriei huţule. Coveţile pentru frământat, lingurile şi alte elemente cu care se învârte în bucate sunt din lemn de tei sau larice, iar vasele în care se coace baba şi se fierb sarmalele sunt din lut. Frământatul aluatului pentru pască, cozonac, pregătirea compoziţiei pentru sarmale şi răsucirea acestora se fac în vecinătatea cuptorului aprins, în care se pun numai lemne drepte, fără noduri.

„Gospodina huţulă sau huţancă, în momentul în care scoate pasca din cuptor şi vede cât este de rumenă şi de frumoasă, spune: pască, păscuţă, cât de frumoasă şi rumenă eşti tu în ziua de astăzi, tot aşa să fiu şi eu tot anul! În Joia Mare, în timp ce adulţii dau foc la toate resturile vegetale, copiii sar peste foc. Focul este simbolul purităţii, al purificării, iar copiii sar peste foc pentru ca să întărească, să fie puternici, să fie sănătoşi. Este o întreagă veselie, mamele în casă pregătesc pasca şi babele, iar cei mici adună cojile de ouă care au rămas de la coptură, le pun în coşuleţe şi merg la o apă curgătoare unde le dau drumul. În credinţa populară se spune: cojile meargă pe apă până pe cealaltă lume ca să-i anunţe pe cei ajunşi la ceruri că se apropie Paştele” ne-a spus prof. Ilaria Puşcă din Vatra Moldoviţei.

Săptămâna dintre Florii şi Paşti este menită treburilor gospodăreşti, cu excepţia Joii Mari, considerată Paştele Moşilor, când munca este interzisă până după întoarcerea de la biserică, de la Denii. În această zi se pot vopsi ouăle şi arde resturile vegetale din gospodărie, focul din Joia Mare fiind, în mitologia bucovineană, cel care îi încălzeşte pe cei adormiţi.

Premii pentru câştigători

Manifestarea de la Moldoviţa s-a încheiat cu spectacolul oferit de copiii de la şcolile din Moldoviţa, Argel, Paltinu, Vatra Moldoviţei, Ciumârna, care, împreună cu profesorii şi învăţătorii care îi îndrumă, au arătat că „frumosul rămâne peren şi ne aparţine”, cum a caracterizat scriitorul Casian Balabasciuc evoluţia celor mici.

La toate secţiunile artistice au fost acordate diplome şi premii, două jurii, unul format din specialişti de la Centrul Cultural „Bucovina” şi prezidat de directorul instituţiei, solistul de muzică populară Sorin Filip, şi unul format din specialişti în etnografie şi folclor, cadre didactice şi scriitorul Casian Balabasciuc, stabilind câştigătorii la secţiunea Gastronomie, respectiv la secţiunile Ouă încondeiate (copii, adulţi), Artă tradiţională veche, Coşul de paşte şi Costum popular.

Festivalul de la Moldoviţa a fost organizat de Primăria şi Consiliul Local Moldoviţa, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural „Bucovina” şi Muzeul Ouălor Încondeiate Lucia Condrea, în cadrul proiectului „Paştele în Bucovina”. Alături de expozanţi au participat Sorin Filip, directorul Centrului Cultural „Bucovina”, senatorul Daniel Cadariu, Gheorghe Niţă, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Radu Ciocan, primarul din Ciocăneşti, Corneliu Popovici, preşedintele judeţean al PMP.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: