Canotajul poate fi considerat, fără doar şi poate, sportul definitoriu al Fălticeniului dacă ţinem cont de rezultatele obţinute pe plan internaţional. Faţă de alte sporturi de tradiţie practicate în urbea de pe Şomuz, canotajul şi, uneori, atletismul au rămas singurele ramuri sportive pe baricade care mai contribuie cu aur internaţional la zestrea de medalii a oraşului. 50 de antrenori şi profesori de sport de la cluburile sportive şcolare din judeţul Suceava (CSŞ Gura Humorului, CSŞ Rădăuţi, CSŞ Vatra Dornei, LPS Suceava, CSŞ Suceava şi CSŞ Fălticeni) s-au întâlnit joi, 30 martie, la Fălticeni, pentru a participa la cercul metodic bianual la ramura performanţă şi la inaugurarea bacului de antrenament la canotaj, care, începând de anul trecut, a suferit ample lucrări de reabilitare. Conform directorului CSŞ „Nicu Gane”, prof. Iulian Darabă, antrenorii au asistat la lecţii demonstrative de canotaj în cadrul unui club sportiv şcolar care a dat ţării în ultimii ani cei mai performanţi sportivi. Ciprian Tudosă, Mihai Ianoş, Cristina Sava, Cristian-Ionuţ Cojocaru, Maria-Magdalena Rusu, Cosmin Moglan, Andrei Sebastian Cornea, Gabriela Bordei sunt doar câteva nume din canotajul românesc, juniori II şi juniori, componenţi ai Lotului Naţional de Canotaj şi care au obţinut în ultimii doi ani medalii de aur, argint şi bronz la campionatul mondial, campionatul european şi campionatul balcanic.
Mijloace de pregătire moderne pentru canotori la baza nautică de la Fălticeni
Bacul din urbea de pe Şomuz aparţine CSM Suceava, iar de mai mulţi ani era nefuncţional, clădirea devenise insalubră, fără încălzire, astfel încât apa îngheţa pe timpul iernii. Lucrările de renovare a clădirii, cât şi reparaţiile la bac au fost suportate de clubul sportiv sucevean. Bacul este o instalaţie fixă pe apă, pentru antrenamente de canotaj, care simulează cel mai apropiat modelul clasic de vâslire pentru o ambarcaţiune de maxim 4 vâsle. În România au mai rămas funcţionale doar două bacuri de antrenament pentru canotaj, la Fălticeni şi la Constanţa.
Aşa cum am aflat de la prof. Ioan Despa, antrenor de canotaj la CSM Suceava, pregătirile specifice pentru cei care încep canotajul pot fi făcute mai întâi pe bac, iar apoi pe iazul Şomuz, la ieşirea pe apă sportivul având deja un minim de cunoştinţe cu care poate controla mai uşor barca, având deja reflexe.
„Intrarea în circuitul de pregătire a bacului este un avantaj şi pentru sportivii de performanţă. Dialogul antrenor – sportiv se poate face în timp real, ceea ce pe apă este aproape imposibil, antrenorul poate observa de aproape greşelile sportivului şi le poate corecta, poate sta lângă sportiv şi să îi arate de pe margine ce trebuie să facă, se pot face antrenamente pe apă şi în sezonul rece, când iazul este îngheţat. Într-o cursă de canotaj efortul este mare şi de durată, în condiţiile în care este solicitată îndemânarea, capacitatea şi tehnica, iar o pregătire judicios efectuată duce sportivii la realizarea cu destulă uşurinţă a unei curse de 2000 m”, ne-a precizat antrenorul Ioan Despa.
În timpul iernii, antrenamentul echipei unei bărci se poate face numai pe bac
De la antrenorul emerit de canotaj Vasile Avrămia, am aflat că alături de pregătirea la ergometru, care este un antrenament individual, în cadrul pregătirii pe bac se poate face un antrenament corect al echipei, bacul fiind „liantul echipei” pentru primele competiţii pe apă, anul competiţional în canotaj coincizând cu anul calendaristic, iar primele curse pe apă la nivel naţional sunt la începutul lunii aprilie, când apa de pe iaz abia s-a dezgheţat.
„Sportivii pot ieşi din iarnă cu îndemânare tehnică, putând realiza corect mişcarea de vâslit în condiţii variate, fiecare canotor ştie să se integreze în echipaj şi să facă corp comun cu ceilalţi coechipieri. În timpul unei curse sunt efectuate un număr mare de lovituri, care trebuiesc efectuate cu un anumit tempo, destul de ridicat, cu o forţă cât mai mare de la început până la sfârşit pentru fiecare lovitură şi în acelaşi timp de către toţi coechipierii”, a explicat antrenorul Vasile Avrămia avantajele pregătirii pe bac.
Cei trei antrenori care pregătesc canotorii la baza nautică de la Fălticeni (Ioan Despa, Vasile Avrămia şi Ana Avrămia) au dorit ca lecţiile practice de canotaj să se desfăşoare şi pe iazul Şomuz, dar, din cauza vântului puternic, nu au putut ieşi cu ambarcaţiunile pe apă, motiv pentru care au recurs şi la o demonstraţie pe ergometru. În canotaj participă aproape toţi muşchii corpului, rezistenţa având caracterul dominant în antrenamentul vâslaşilor, iar forţa se obţine într-o mare măsură prin antrenamentul pentru educarea rezistenţei, motiv pentru care ergometrul are ponderea cea mai ridicată în antrenament în sezonul rece, urmat de alergarea de rezistenţă şi antrenamentul specific în sala de forţă.
Canotorii suceveni pleacă la Timişoara să obţină medalii la prima competiţie pe apă din acest an
În acest an, la Fălticeni, se pregătesc pentru competiţiile naţionale şi internaţionale 18 canotori. Dacă pentru ultimii doi ani obiectivele planificate au fost realizate şi chiar depăşite, fiind vorba de titluri de campioni mondiali, balcanici şi europeni, în acest an în concursuri intră o generaţie nouă, care promite să atingă într-o perioadă scurtă de timp astfel de performanţe. Primele competiţii pe apă vor avea loc la Timişoara, unde, în perioada 5-8 aprilie, pe apele Begăi, se desfăşoară Campionatul naţional de fond pentru seniori, tineret şi juniori, care va reuni canotori din 14 structuri sportive din întreaga ţară, care se vor întrece în 22 de probe. Vor face deplasarea şase canotori de la CSŞ „Nicu Gane”, unul de la AS „Nada Florilor” şi canotorii de la CSM Suceava, fălticenenii având ca obiectiv cel puţin un loc I şi un loc II şi mai multe medalii de bronz.
Comentarii