> Lucrare aparţinând prof. emerit Ionel Dârdală, readusă la lumină de un alt cronicar al timpurilor noastre, Mihai Burduja
Pe coperta a IV-a a cărţii, publicată în 2006 şi retipărită de curând, sunt inserate cuvintele lui Nicolae Iorga: “Dintre ţinuturile româneşti (…) niciunul nu se înfăţişează atât de curat românesc – una din alta şi una prin alta – ca ţinutul Câmpulungului (…) cel mai românesc pământ din ţara de veşnic drept românesc al Bucovinei (…). Aveţi în Câmpulung una din cele mai mândre văi locuite de poporul nostru”.
Inspirat alese de cel sub ale cărui grijă şi îngrijire s-a tipărit şi suplimentat cartea, cuvintele acestea sunt un omagiu adus autorului Ionel Dârdală.
Originar din zona Vrancei, unde şi-a făcut studiile primare şi liceale, licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie Bucureşti, secţia de istorie, Ionel Dârdală ajunge cercetător la Institutul de Studii şi Cercetări Balcanice din Bucureşti, unde a lucrat între anii 1944-1946. “Dorul de meleagurile moldave şi credinţa că locul lui este numai la catedră îl determină, în 1946, să se mute definitiv tocmai aici, în inima Bucovinei, la Câmpulung Moldovenesc, al cărui fiu adoptiv devine până în 1994, când se stinge din viaţă.”
A fost o personalitate marcantă a acestor locuri, atât ca dascăl la catedră, cât şi în calitate de cercetător. Profesor de istorie la Liceul “Dragoş Vodă” şi apoi la Şcoala Tehnică de Construcţii Civile şi Industriale, pe care o păstoreşte şi ca director sau director adjunct, între anii 1950-1959 şi, respectiv, 1971-1977, Ionel Dârdală, care şi-a câştigat pe merit titlul de profesor emerit, nu şi-a uitat nicio clipă vocaţia de cercetător, dedicându-se în primul rând istoriei Bucovinei şi în mod deosebit cercetării istoriei vechiului ocol şi respectiv oraşului Câmpulung Moldovenesc.
Neobositul şi pasionatul cercetător, cum îl numeşte Mihai Burduja, a fost membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, activitatea sa fiind menţionată şi în „Enciclopedia Bucovinei” a cărturarului Emil Satco (2004).
Ionel Dârdală a avut de-a lungul vieţii o fecundă activitate publicistică, colaborând mai cu seamă cu reviste de specialitate sau care erau preocupate şi de cercetări istorice, printre care: Revista de Istorie, Studii şi Articole de Istorie, Revista Arhivelor, Revista de Pedagogie, Revista Minelor, Almanahul Stejarului, Anuarul Muzeului Judeţean Suceava ş.a., precum şi în publicaţii din străinătate.
Cartea la care ne referim, apărută în 2006 şi retipărită de curând prin grija şi strădania lui Mihai Burduja, conţine istoria Câmpulungului Moldovenesc, structurată pe capitole: Ocolul Câmpulungului, Ţinutul Câmpulungului sub stăpânirea austriacă, Mişcarea social-naţională, cu subcapitole ce stârnesc interesul cititorului dornic să cunoască istoria bogată a acestor locuri.
Mihai Burduja scrie cu căldură şi despre autorul cărţii, omul, dascălul şi cercetătorul Ionel Dârdală. De asemenea, în loc de postfaţă, relatează împrejurările, nu lipsite de interes, ale descoperirii manuscriselor, adevărata epopee a acestora, lungul şir de schimburi de scrisori cu publicaţiile vremii, cu Academia Română, greutăţile întâmpinate de autor vreme îndelungată pentru a-şi putea publica această istorie.
Este de aceea cu atât mai mare meritul lui Mihai Burduja de a fi putut îndeplini, măcar post-mortem, un vis, M.B. fiind de altfel cunoscut şi apreciat nu numai ca un scormonitor al trecutului, al vieţii şi operei multor oameni şi al faptelor de seamă ce trebuie aduse la lumină. De altfel, acest harnic şi neobosit cronicar al vremurilor noastre are în pregătire să publice de acelaşi autor „Istoria economică a Bucovinei până la 1918”, „Monografia domnitorului Grigore Ghica Vodă”, precum şi „Corespondenţa lui Ionel Dârdală cu mari personalităţi”.
Cartea la care ne-am referit şi pe care firesc poate că o vor prezenta pe larg, în presă, Mihai Burduja şi alţi oameni interesaţi în materie, merită să fie la îndemâna nu numai a celor preocupaţi de istorie, ci şi a multor alţi trăitori pe aceste meleaguri, dornici să cunoască mai bine trecutul şi să înţeleagă mai clar prezentul.
Exprimându-şi admiraţia pentru iniţiativele şi realizările publicistice ale lui Mihai Burduja, autoarea acestor rânduri aduce şi pe această cale un omagiu memoriei prof. emerit Ionel Dârdală; pe timpul cât aceasta a organizat şi difuzat emisiunea locală a Centrului de radioficare, I. Dârdală i-a fost un preţios colaborator, contribuind la îmbogăţirea cunoştinţelor ascultătorilor despre oamenii şi locurile acestea, prin materialele prezentate în cadrul rubricii “Să ne cunoaştem oraşul şi împrejurimile”, rubrică la care au mai colaborat cu succes prof. univ. Alexandru Vasilescu, prof. Graţian Jucan, Ioan Ţugui, directorii Bibliotecii orăşeneşti Valentina Vranău şi Marian Pescaru, precum şi alţi oameni de seamă care nu mai sunt printre noi, dar nu pot fi uitaţi.
Comentarii