A spus primarul comunei, ing. Viluţ Mezdrea
Balul gospodarilor are o tradiţie de câteva sute de ani la Poiana Stampei, iar după o perioadă în care s-a uitat de el, fostul primar Elisei Todaşcă a reluat obiceiul, aşa cum auzise de la părinţi, în urmă cu 17 ani. Îmbrăcaţi în straie populare scoase din lada cu zestre a bunicilor sau ţesute şi cusute de femeile din mediul rural, aproape 500 de oamenii au prezentat, în sala de spectacole a Căminului Cultural “Elisei Todaşcă”, o adevărată paradă a portului costumelor populare pe ritmurile muzicii populare. Evenimentul, desfăşurat în acest an sâmbătă, 25 februarie, a avut ca invitaţi interpreţi de muzică populară, printre ei numărându-se Vasile Coca, din Ardeal, îndrăgita bucovineancă din Sadova Laura Erhan şi fraţii Hariuc, toţi cântând până spre dimineaţă melodii îndrăgite. Pe lângă oamenii locului, au participat şi locuitori din alte sate din Bazinul Dornelor, mulţi bistriţeni şi maramureşeni, singura condiţie impusă de organizatori – Primăria şi Consiliul Local Poiana Stampei, Asociaţia Culturală “Muzica la altitudine” – fiind obligativitatea purtării costumului tradiţional. Cu flori prinse în păr sau cu baticuri încinse la spate, cu pălării sau cuşme din lână de miel, toţi participanţii la bal au fost întâmpinaţi la intrarea în Căminul Cultural cu trandafiri (pentru doamne) şi mărţişoare din lemn pe care era gravat sediul primăriei (pentru domni).
La cea de-a XVII-a ediţie a Balului gospodarilor, participanţii au fost invitaţi să facă o fotografie, pe care au primit-o de la organizatori până la terminarea balului. Pe mese au fost bucate specifice săptămânii albe, cum ar fi aperitive având la bază brânză, ouă, peşte, apoi borş de peşte, sarmale cu peşte, somon, dar şi dulciuri făcute acasă de gospodinele din sat. Printre surprizele oferite de organizatori, spectacolele de excepţie ale soliştilor şi dansatorilor Ansamblului „Poieniţa”, evoluţia Tarafului „Poieniţa”, ambele ale Căminului Cultural din Poiana Stampei, cântecele populare vechi aduse în atenţie de Grupul folcloric „Flori de pe Dorna” al Asociaţiei „Vechea Bucovină”, dar şi tombola în care au fost puse la bătaie „premii gospodăreşti“, cum ar fi furci, lopeţi, greble, saci cu mălai, trei roabe şi sare pentru animale. Marele premiu a fost un bidon de inox pentru păstrarea laptelui.
Tezaurul scos din lada de zestre
La început, preoţii Domiţian Tătaru şi Constantin Jbanca au rostit rugăciunea pentru sfinţirea bucatelor şi i-au binecuvântat pe cei prezenţi.
Pr. Domiţian Tătaru a făcut un scurt istoric al Balului gospodarilor, dar şi o trecere în revistă a instrumentelor tradiţionale – alămuri, fluier, cobză, vioară – cu care petrecăreţii erau înveseliţi de lăutari.
„Balul gospodarilor este o întâlnire aşa cum a fost demult, când la lăsat de sec, înainte de începutul postului Paştelui sau al Crăciunului, bătrânii se întâlneau la hora din sat cu fetele şi feciorii pe care îi însoţeau şi îi admirau. La lăsat de sec suntem chemaţi să intrăm într-o perioadă aparte, bisericească şi poporul creştin trebuie să lase cele lumeşti şi să se apropie de cele dumnezeieşti, binecuvântate şi nemuritoare, de tradiţii păstrătoare. Gospodar înseamnă om temător de Dumnezeu, iar neam din neamul nostru nu a trăit fără biserică, fără cruce, fără preot, fără slujbă şi fără să facă o cruce sfântă şi să spună Doamne ajută la necaz şi la durere, fără să se închine. Omul temător de Dumnezeu simte că Dumnezeu este cu el, îl păzeşte, îl binecuvântează. Cine se gândeşte la Dumnezeu este ocrotit de Dumnezeu, iar cine uită de Dumnezeu, acesta îl bate, îi dă necazuri. Tradiţiile nu trebuie băgate pe gât, tezaurul trebuie scos din lada de zestre, aşa cum au făcut astăzi oamenii din Poiana Stampei şi cei care li s-au alăturat. Fiecare localitate are acest tezaur, costumul popular, la care se adaugă cântecul şi jocul popular. Mă bucur că numele celui care a dorit ca zestrea comunei să fie arătată întregii ţări, Elisei Todaşcă – Dumnezeu să îl ierte şi să-l odihnească în Împărăţia Cerului –, cel care a iniţiat această tradiţie a Balului gospodarilor al cărui nume i-a fost dat Casei de Cultură” a precizat pr. Domiţian Tătaru.
Pe vremuri, petrecerile gospodarilor aveau loc în casa unuia dintre cei mai înstăriţi localnici, unde participau doar familiile cu statut important în comunitate. Cu timpul, şi-au câştigat acest drept toţi oamenii din comună, ei demonstrând că pot respecta tradiţia impusă de bătrâni. În ultimul mandat de primar, Elisei Todaşcă a decis că oamenii care i-au acordat încrederea de a conduce comuna merită să aibă una din cele mai frumoase şi moderne case de cultură din ţară. Pe 18 septembrie 2011, la Poiana Stampei s-a inaugurat noua şi moderna clădire a Casei de Cultură, evenimentul marcând şi 10 ani de la înfiinţarea ansamblului şi a tarafului „Poieniţa”.
“Ediţia din acest an este umbrită de dispariţia celui care în urmă cu 17 ani a avut ideea de a face o manifestare care să se adreseze locuitorilor comunei, pentru că Poiana Stampei este renumită pentru oamenii gospodari şi gospodăriile frumoase. În anul 2000, regretatul primar Elisei Todaşcă, un gospodar care a făcut cinste comunei a organizat o manifestare în cadrul căreia să fie promovate datinile, tradiţiile şi mândrul port de Poiana Stampei, în special bundiţa cu flori. În afara faptului că a fost gospodarul comunei şi omul care a reînviat activitatea culturală, el şi-a pus amprenta asupra activităţii culturale prin înfiinţarea Ansamblului «Poieniţa», care are acelaşi număr de ani cu Balul gospodarilor, pe înfiinţarea unui taraf, înfiinţarea Grupului folcloric vocal «Flori de pe Dorna», care a reuşit să strângă în buchete de melodii tot ce este mai frumos şi mai reprezentativ pentru această vatră etnofolclorică. Ne dorim să menţinem ceea ce dl Elisei Todaşcă a început, primarul Viluţ Mezdrea fiind promotorul activităţilor culturale care au la bază tradiţiile din Poiana Stampei” ne-a spus Petrică Chiforescu, directorul Casei de Cultură “Elisei Todaşcă”.
Costumul popular – o modă, dar şi o mândrie
Pe ritm de muzică populară, cântată de interpreţii invitaţi, oamenii îmbrăcaţi în cămăşi şi cămeşoaie ţesute la război sau cusute minuţios cu motive florale şi bundiţe ornamentate tot cu flori, s-au cuprins în hore sau doi câte doi.
“Balul acesta are origine foarte veche. Când eram copil, se făcea Balul gospodarilor cu ocazia diverselor sărbători, cel mai mare bal fiind la Paşte. Nu era aşa cum îl trăim noi acum, se aduna lumea la căminul cultural, era muzică, se dansa, bucatele şi le aducea fiecare de acasă. De 17 ani există un organizator, Primăria şi Consiliu Local, care se ocupă de pregătirea mesei pentru toată lumea, să contracteze formaţiile artistice, petrecăreţii plătind pentru acestea. Grija gospodarilor este să aibă un costum tradiţional, iar de câţiva ani este o revigorare a portului popular. Eu am purtat în copilărie costumul popular, am învăţat să îl lucrez de la mama şi îl port şi acum cu foarte mare plăcere. Lucrez şi acum costume populare pentru familie, îmi cos iile, ne întâlnim la Vatra Dornei la Muzeul de Etnografie la şezătoare, preluăm modele vechi, le reînnoim. Mă bucur că lumea consideră costumul ca o modă, ca o mândrie şi că s-a revenit la costumul tradiţional care este un semn de identitate, dar şi un element de demnitate naţională” ne-a spus prof. Paraschiva Abutnariţei, autoarea monografiei acestui sat.
Poiana Stampei îşi merită locul pe harta culturală a României
La ora 20, Casa de Cultură a devenit deja neîncăpătoare. Priviţi de la balcon, dansatorii păreau un „câmp cu flori viu de culori”, aflat în mişcare, surpriză fiind numărul mare de tineri care au venit îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale, ceea ce înseamnă că Balul gospodarilor a sădit în ei dragostea pentru portul naţional, pentru localitate.
“Este un moment special, este un bun prilej de a ne întâlni cu oameni frumoşi, îmbrăcaţi în costume populare. Dacă la început erau doar câţiva, acum aproape că nu mai este participant care să nu poarte acest costum minunat. Obişnuinţa de a îmbrăca costumul popular şi-a intrat în firesc” ne-a spus Lucica Vasiluţ, bibliotecara comunei.
Vasile Coca, solist de muzică populară şi director al unui post de televiziune cu specific folcloric, a apreciat la rândul său modul profesionist de organizare a balului, precizând că este pentru a doua oară în Poiana Stampei. Solistul de muzică populară a adus un omagiu fostului primar Elisei Todaşcă pentru modul cum a orientat oamenii către actul cultural de calitate şi păstrarea tradiţiilor, apreciind că această muncă este continuată de primarul Viluţ Mezdrea prin felul în care organizează activităţile culturale, fie că este vorba de folclor, tradiţii populare sau muzică clasică.
„Eu am experienţă în acest domeniu şi vă spun că Poiana Stampei îşi merită locul pe harta culturală a României” a precizat Vasile Coca.
Elena Todaşcă este o încondeietoare de ouă din comună care a reprezentat tradiţia nu numai în România, ci şi la importante manifestări din străinătate. În vârstă de aproape 70 de ani, ea a prins şi balurile de dinainte şi spune că atunci erau organizate altfel; „dar acum e mai frumos, portul popular a revenit, fiind un motiv de bucurie pentru noi, bătrânii, care iubim acest port”.
Chiar dacă nu mai pot juca ca pe vremuri, oamenii mai în vârstă spun că dansurile populare îi relaxează, îi destind şi asta îi determină să participe la bal.
Peste 90% dintre participanţi, în costume populare autentice
“Este cel mai important eveniment al satului pentru care ne pregătim toată iarna” ne-a spus unul dintre participanţi.
Încântat de numărul mare de oameni, localnici, dar şi din alte judeţe, care au răspuns invitaţiei de a participa la bal, primarul comunei, ing. Viluţ Mezdrea, a specificat că se mândreşte că localnicii păstrează tradiţiile şi că se străduie să le ducă mai departe.
“De la an la an numărul persoanelor îmbrăcate în straie populare este din ce în ce mai mare. Peste 90% din cei prezenţi la bal au fost îmbrăcaţi în costume populare autentice şi le mulţumesc. Mă bucur că de la an la an reuşim să fim cât mai mulţi îmbrăcaţi în frumosul port popular, atât cel tradiţional din Poiana Stampei, cât şi cel din alte localităţi. Astfel putem face o comparaţie între costumul din Poiana Stampei cu cele din alte zone, toate extraordinar de frumoase.
Cred că şi cei care au stat acasă din binecuvântate pricini, nereuşind să participe la eveniment, cu siguranţă o vor face anul viitor, pentru că am reuşit să stârnim curiozitatea. Iar ei, ca buni gospodari cu care mă mândresc, vor fi prezenţi la ediţiile următoare, pe care le vom organiza cu şi mai mare profesionalism.
Mi-a fost dor să fiu atât de emoţionat cum sunt astăzi, când văd cât de frumoşi sunt oamenii care au umplut sala de spectacole a Casei de Cultură la cel mai frumos bal, al gospodarilor, organizat înainte să înceapă postul mare. Suntem onoraţi că sunteţi într-un număr atât de mare aici, la Poiana Stampei, şi cu siguranţă prezenţa dumneavoastră astăzi, aici, va răsuna peste timp prin amintirile frumoase cu care veţi pleca. Balul gospodarilor scoate în evidenţă identitatea noastră din zona Bucovina, identitatea noastră naţională” a spus primarul Viluţ Mezdrea.
Lăsatul secului, purificare înainte de post
Lăsatul secului marchează ultima zi când se mai poate mânca de dulce, înainte de începerea unuia dintre cele patru mari posturi.
“Datinele străvechi s-au perpetuat din generaţie în generaţie şi aşa cum proceda bunica mea şi mama mea, fac şi eu; şi sper ca şi copiii mei să facă aşa. Acest lăsat de sec, pe care îl sărbătorim în această seară, are implicaţii mult mai profunde la nivelul comunităţii, însemnând un fel de pregătire spirituală pentru postul Paştelui. Când eram copil, era un fel de purificare înainte de intratul în post, se făcea curăţenie generală în casă, se adunau resturile vegetale din curte dacă nu mai era zăpadă. Şi acum, ca şi atunci, tot ceea ce înseamnă vas în care gătesc, vas în care mănânc este curăţat în aşa fel încât să nu rămână nicio urmă din mâncarea de dulce, pentru a se putea pune mâncare de post. Înainte, vasele se fierbeau în leşie tot în aceeaşi idee sau vasele pentru mâncare de dulce se urcau în pod şi se aduceau cele care se utilizau pe perioada postului. Rugăciunea, hrana sufletească, împreună cu hrana trupească aveau o însemnătate deosebită pentru ceea ce reprezenta postul în sine. Lucrând cu copiii, am rămas plăcut surprinsă să constat că mulţi dintre ei postesc, mărturisind că se simt foarte bine în această perioadă, fără să le lipsească mâncarea de frupt. Este un lucru de taină, iar în momentul în care te lauzi cu el nu are aceeaşi valoare. La Balul gospodarilor, lumea se întâlneşte, se pregăteşte pentru post. Gustă din preparate, se distrează, este un fel de comuniune pentru că, după aceea, fiecare se retrage în bucăţica lui, postul însemnând taină. În perioada pascală, comunitatea se mai întâlneşte, dar atunci se gândeşte la morţi, pentru a păstra rânduiala bisericească.
Balul gospodarilor, pe lângă degustatul bucatelor, înseamnă şi o paradă a costumului popular, un strai de sărbătoare în care orice om arată bine; omul este îmbrăcat şi pe dinafară aşa cum este şi pe dinăuntru, arată un om frumos” ne-a spus prof. Dorina Paicu.
SILVIU B.
Comentarii