S-a născut la 7 februarie 1837, într-o familie de ţărani din satul Costâna, judeţul Suceava. A urmat şcoala primară în satul Costâna şi cursurile secundare la Gimnaziul Superior de Stat din Cernăuţi (1854-1861), unde l-a avut ca profesor pe Aron Pumnul, la care a şi locuit, împreună cu Mihai Eminescu. Examenul de bacalaureat l-a susţinut la Blaj, în anul 1862. Timp de un an a urmat cursurile Seminarului Teologic din Blaj, după care s-a transferat la Institutul Teologic din Cernăuţi. A primit o bursă de la Fondul Religionar Greco-Oriental al Bucovinei, a abandonat studiile teologice şi s-a înscris la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Viena. La Viena, Vasile Bumbac a avut, în cei zece ani, o activitate deosebit de importantă. S-a înscris şi a activat în calitate de membru al Societăţii Literare Ştiinţifice a Românilor, iar apoi, ca preşedinte, tot aici, la Viena, a activat ca vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Societăţii România Jună a studenţilor români. A participat la Serbările de la Putna din 1871, alături de prietenul său Mihai Eminescu şi de alţi studenţi români. A fost profesor de limba română şi latină la Gimnaziul Superior Greco-Oriental din Suceava (1874-1906) şi director al Şcolii de Fete din Suceava (1904-1911).
S-a remarcat prin publicarea de poezii în „Foaea Soţietăţii pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina”, „Foaia pentru minte, inimă şi literatură”, „Familia”, „Aurora Română”, „Gazeta Bucovinei”, „Albina”, „Calendarele pentru Bucovina”, „Revista politică de la Suceava”, „Junimea literară” ş.a. Fiu de ţăran din satul Costâna, el a deprins limba curată şi colorată a satului, limbă pe care n-a lepădat-o nici mai târziu, în ciuda atâtor idei la modă şi atâtea reforme” scrie Constantin Loghin în volumul „Istoria literaturii române din Bucovina(1775-1918)”.
Publicaţii: „Mulţămită de-n partea Românilor bucovineni, închinată domnului Eudoxiu de Hurmuzachi-Cernăuţi”,1861; „Descălecarea lui Dragoş în Moldova”; „Odă la instalarea Arhiepiscopului şi Mitropolitului Dr. Silvestru Morariu-Andrievici”, broşură; „Die Konjugation im Rumănischen in threm Verhalmisse zurlateinischen”, Anuarul Gimnaziului Greco-Oriental, Suceava1884; „Schiţe de escursiuni şi urzirea Mănăstirei Suceviţa”, Suceava, 1889; „Schiţe de escursiuni făcute pri Bucovina în feriile de vară ale anului 1888”, Revista politică nr.4, 1889; „Despre instrucţiunea limbei române la şcolile poporale din Suceava, începând de pe la finea secolului al 18-lea până la anul 1854 şi despre instrucţiunea limbei române la gimnaziul gr.or. din Suceava de la întemeierea lui până în present”, Anuarul Gimnaziului Greco-Oriental din Suceava,1901; „Societatea Clubul Român din Suceava”, în volumul „Românii din Bucovina”, Cernăuţi, 1906.
Şcoala gimnazială din Costâna, din anul 1996, poartă numele „Vasile Bumbac”, iar, prin grija autorităţilor locale şi a intelectualilor, aici, în fiecare februarie, se organizează „Zilele Vasile Bumbac”. Aceste manifestări împlinesc ceea ce spunea la Cernăuţi în 1924, marele istoric Nicolae Iorga, privind contribuţia Bucovinei la cultura românească, cu exemplul că de la Vasile Bumbac ne-au rămas atâtea „lucruri frumoase”.
Comentarii