Lucrătorii de la Staţia meteo Poiana Stampei au observat sâmbătă, 7 ianuarie, un fenomen mai rar întâlnit. Este vorba despre haloul solar (nimb sau aureolă), fenomen care este determinat de refracţia luminii solare la trecerea prin nori de mare altitudine care conţin cristale de gheaţă. În tradiţia populară, fenomenul prevesteşte stricarea vremii.
Potrivit informaţiilor de pe site-urile specializate în domeniul meteorologic, refracţiile în jurul soarelui se datorează norilor Cirus, care au o înălţime de 6-12 km şi sunt formaţi din cristale de gheaţă, cu o temperatură de minus 25-35 grade Celsius. Pentru ca halolul să se formeze, razele soarelului trebuie să treacă sub un anumit unghi prin nori. Cristalele fine de gheaţă din nori se comportă ca nişte prisme şi oglinzi minuscule – în număr de miliarde –, iar spectacolul este dat de fenomene optice precum reflexia şi refracţia luminii în cristalele de gheaţă, precum şi de dispersia care produce descompunerea luminii în cele şapte culori ale spectrului – efectul de curcubeu.
Cercul complet format în jurul soarelui a putut fi văzut la intensitatea maximă doar câteva minute, din cauza curenţilor foarte puternici formaţi în zonă şi care au dus la deplasarea rapidă a norilor. Dar spectacolul oferit de fenomenul meteo a putut fi admirat aproape jumătate de oră, după care s-a destrămat, mulţi dintre cei care l-au observat imortalizându-l cu ajutorul telefoanelor mobile.
Specialiştii spun că astfel de fenomene sunt foarte rare, ultimul halou solar observabil din această zonă înregistrându-se în urmă cu peste 30 de ani.
Comentarii