Sărbătoarea merelor de Fălticeni

targul-marului-2016 În perioada 15-16 octombrie, în Piaţa „Nada Florilor” din municipiul Fălticeni, s-a desfăşurat a XIII-a ediţie a Târgului Mărului, manifestare de referinţă pentru pomicultorii din judeţul Suceava. Anul acesta, Târgul Mărului a fost organizat de Primăria şi Consiliul Local Fălticeni, în colaborare cu Asociaţia Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni, Cooperativa Agricolă „Livezile” Fălticeni, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură şi Asociaţia „Produs în Bucovina”.

Iniţiativa organizării Târgului Mărului o are în fiecare an administraţia locală, care îşi doreşte ca prin această manifestare să ajute pomicultorii, să promoveze mărul, unul dintre cele mai importante branduri din această zonă a judeţului Suceava, iar locuitorii urbei de pe Şomuz sau cei care ajung în această localitate la mijlocul lunii octombrie să poată să se aprovizioneze cu fructe de la producători şi la preţuri mici.

„În fiecare an municipalitatea este alături de producătorii de fructe din zona Fălticeni la sfârşitul campaniei de recoltare, pentru a-i ajuta să-şi valorifice o mică parte din producţie într-un cadru organizat, în cadrul unei sărbători dedicate celor care timp de un an muncesc în livezi. Pe lângă mere de calitate produse la Fălticeni, mai gustoase şi mai sănătoase, avantajul celor care cumpără fructe direct de la producători este şi acela că obţin sfaturi direct de la oamenii care administrează livezile, ştiu cum să le păstreze, ce proprietăţi are fiecare soi şi chiar indicaţii terapeutice. Ceea ce este important este că o parte dintre aceşti producători pot valorifica şi merele destinate prelucrării industriale şi mă refer la cei care deja fac suc de mere natural şi îl vând pe piaţa românească, obţinând un produs finit care dă valoare mărului.

Mă bucur că anul acesta alături de pomicultorii fălticeni este şi o delegaţie formată din primari din raionul Orhei, Republica Moldova şi preşedintele raionului, Tudor Golub, care au apreciat producţia obţinută şi calitatea mărului de Fălticeni, acesta fiind şi un bun prilej pentru o colaborare viitoare privind schimbul de informaţii legate de soiuri, tehnologii etc.” a spus primarul Cătălin Coman.

Mere la preţuri cuprinse între 2 şi 4 lei/kg

Timp de două zile, 20 de producători membri ai Asociaţiei Pomicultorilor Fălticeni, ai Cooperativei Agricole „Livezile” şi Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni au expus 32 soiuri de mere, o mare parte dintre acestea fiind oferite spre vânzare. Temperaturile extrem de scăzute pentru această perioadă a anului şi ploaia care a căzut necontenit peste urbea de pe Şomuz începând de sâmbătă dimineaţa nu i-au ţinut în casă pe fălticeneni, standurile pomicultorilor fiind vizitate în cele două zile ale târgului de câteva mii de persoane venite să-şi facă aprovizionarea cu mere pentru această iarnă sau să admire roadele acestei toamne, cei mai superstiţioşi spunând că numărul ediţiei a adus ploaia. Cele mai căutate soiuri au fost Ionathan, Starkinson, Golden delicios, Florina, Idared, Generos, Wagner, Gala şi Ionagold. Preţurile au fost cuprinse între 2 şi 4 lei kilogramul, negociabile, cele mai scumpe dar şi mai puţine fiind merele din soiul Pătul, care asigură un echilibru între nivelul de zaharuri şi aciditate, caracteristică ce ajută diabeticii să îţi ţină boala sub control, şi merele Renet, care deşi sunt printre cele mai puţin atrăgătoare şi, de regulă, lumea nu se înghesuie la ele, sunt răcoritoare, dulci acrişoare fiind folosite pentru produse de patiserie.

Sucul de mere produs de Pavel Onea, „Fermierul anului 2015 în România”, comercializat de două dintre cele mai mari reţele de marketuri

Pe lângă mere, la Fălticeni a fost şi mult suc de mere, produs în cele trei fabrici din municipiu, sucul „Aroma” produs de SC Delicon Prodimex, sucul „Saft” produs de SC Mărul Argintiu SRL, şi sucurile „Olea” şi „Olea kids” produse de SC Olea.

Anul acesta, din cauza vremii nefavorabile, un procent mare din cantitatea de mere a fost compromis. La unii producători, în livezile bătrâne şi care nu au fost udate, proporţia de „mere industriale” ajunge la 50%. Anul trecut, merele industriale au fost vândute cu 0,5 lei/kg, anul acesta preţul de achiziţie a acestora fiind la jumătate, mai exact 0,25 lei/kg. Pomicultorii spun că valorificarea locală sub formă de ţuică nu este atât de rentabilă din cauza accizelor mari şi concurenţei rachiului din prune produs în cantităţi mari la Rădăşeni. Unii pomicultori susţin că nici nu vor mai investi în culesul merelor de pe jos, în condiţiile în care un culegător este plătit cu 75 – 100 de lei/zi, iar la cât oferă singura fabrică ce cumpără astfel de mere, cea de la Vaslui, ies în pierdere. Altora, cum este cazul lui Pavel Onea, producătorul sucului „Saft” comercializat în magazinele „Auchan”, merele care nu corespund calitativ consumului le aduc profit.

„Deţin o suprafaţă de 50 ha de livadă. Producţia este un pic mai slabă faţă de anii anteriori din cauza secetei, media fiind 30 tone/ha. Dacă nu aveam irigaţii, nici această producţie nu o puteam avea. Producţia pe care nu o valorificăm la consum o valorificăm în fabrica de suc. Anul acesta suntem vânzători naţionali pe întreaga reţea „Lidl”, iar fabrica este certificată IFS (International Food Standard), fiind singurii din Moldova cu o astfel de certificare pentru o fabrică de suc. Pentru obţinerea unui astfel de certificat trebuie să îndeplineşti câteva condiţii foarte stricte, să fie transparenţă, să fie asigurat cel mai înalt standard de siguranţă a alimentelor. Avem analize de la materia primă până la produsul finit şi scoatem produse de cea mai bună calitate. Eu am îndeplinit toate condiţiile, acest certificat fiind cartea de vizită a procesatorului şi cu aceasta vom câştiga foarte mult pe piaţă. Sucul de mere este natural 100%, iar anul acesta vom mai scoate încă trei produse noi, suc de mere cu pere, suc de sfeclă şi suc de soc cu măr” ne-a declarat Pavel Onea, desemnat în 2015 „Fermierul anului”.

IFS este un standard de calitate şi siguranţă a alimentelor, pentru produsele alimentare comercializate sub marcă proprie, menit să permită evaluarea sistemelor de management ale furnizorilor, pe baza unei abordări uniforme. Standardul se aplică la toate stadiile de procesare a alimentelor, după ce acestea au părăsit ferma de producţie. IFS a fost creat de membrii federaţiei germane de retail – Hauptverband des Deutschen Einzelhandels (HDE) şi omologul francez – Federation des Enterprises du Commerce et de la Distribution (FCD).

Alături de producătorii de mere şi suc de mere au fost şi cei care produc ţuică de fructe, apicultori, meşteri populari, distribuitori de utilaje agricole şi membri ai Asociaţiei „Produs în Bucovina”, care au oferit o diversitate de produse tradiţionale din carne şi lapte.

Pentru bani europeni şi pentru a asigura mere copiilor din şcoli, fermierii fălticeneni s-au asociat într-o cooperativă

Bazinul Pomicol Fălticeni este renumit pentru calitatea fructelor care se produc la fermele din această zonă. Şase oameni destoinici din această zonă, Radu Mercore, Mihai Fântânaru, Vasile Andrieş, Laurenţiu Ştefan, Mircea Costişevschi şi Vasile Nedelcu, care deţin livezile de meri în zonele Rădăşeni, Cornu Luncii, Petia, Ţarna Mare, Vutureşti şi Fălticeni, au pus bazele, în urmă cu aproape un an, unei cooperative agricole.

„Am înfiinţat această cooperativă pentru a putea accesa fonduri europene în vederea achiziţionării de utilaje, tractoare, maşini de stropit, tocător de ramuri, electrostivuitoare, foarfeci electrici de tăiat ramuri etc.

Fermierii care se regăsesc în cadrul unei cooperative vor beneficia de o scutire a impozitului pe profit timp de 5 ani. Potrivit celor mai recente modificări ale Legii nr. 566/2004, se va realiza o scutire a impozitului pe venit pentru microîntreprinderile care aderă la cooperative. Totodată, se va opera o scutire de impozit pe norma de venit pentru persoanele fizice/ PFA/ II/ IF care adera la o cooperativă, o scutire de impozit pe proprietate pentru bunurile aferente producţiei valorificate prin cooperativă, cât şi scutirea impozitului pe arenda terenurilor” ne-a spus ing. Mircea Costişevschi, reprezentantul Cooperativei Agricole „Livezile”.

Membrii cooperativei vor ca banii pe care îi vor obţine să fie investiţi şi pentru înfiinţarea de livezi sau întinerirea suprafeţelor cultivate cu meri cu o vârstă mai mare de 25 de ani, pentru a putea creşte producţia în viitor. Un alt scop principal al cooperativei este participarea la programul de distribuire a mărului în şcoli. Până acum, conform ing. Costişevschi, pomicultorii fălticeneni nu au putut participa din cauza modului restrictiv în care erau făcute caietele de sarcini pentru licitaţii.

„Vrem ca noi, producătorii, să livrăm merele în şcoli, şi nu diverşi intermediari. Am solicitat ca livrările să înceapă din noiembrie, însă anul trecut au fost amânate până în aprilie, atunci când noi terminasem merele. Au câştigat licitaţiile intermediari care nu au nimic în comun cu pomicultura şi aduc mere din import. Problema concurenţei neloiale am ridicat-o de fiecare dată când am avut ocazia în cadrul întâlnirilor cu miniştri, cu secretari de stat, cu responsabili din Guvern şi prea mare lucru nu s-a făcut. Am stat de vorbă cu oameni care au lucrat în Italia. Mi-au spus că acolo nu vezi un măr din altă ţară, pe când la noi ne invadează merele din Polonia, Turcia şi Ungaria. Dacă în ţară nu ar intra niciun măr din import, din producţia proprie, aşa cum a fost acest an (…) se poate asigura consumul de mere la nivel naţional până în februarie. Din cauza concurenţei neloiale noi nu ne putem vinde la adevărata valoare. Cooperativa poate trata altfel cu marile magazine, cu diferiţi comercianţi şi, poate, de data aceasta intrăm şi în şcoli cu mărul românesc” ne-a mai declarat Mircea Costişevchi.

În 2016, cele mai multe probleme pentru pomicultori din ultimii 45 de ani

Preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni, Mircea Costişevschi, ne-a declarat că pomicultorii din bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni – Vultureşti au obţinut anul acesta o producţie de mere mulţumitoare, însă costurile au fost mai mari deoarece, din cauza ploilor, pomicultorii au fost nevoiţi să facă chiar şi 20 de tratamente pentru menţinerea stării fitosanitare a pomilor. Mircea Costişevschi a arătat că membrii asociaţiei pe care o conduce distribuie deja mere în marile supermarketuri din România şi, mai mult, au reuşit să-şi extindă cu forţe proprii suprafeţele de livezi. În fiecare an, în tot bazinul pomicol din sudul judeţului se plantează între 50 şi 60 ha, în 2016 fiind emisă autorizaţie de la Direcţia Agricolă Suceava pentru 53 ha. Majoritatea plantaţiilor nou înfiinţate sunt cu soiuri din import, majoritatea din Olanda, nefiind probleme de adaptabilitate, clima fiind asemănătoare.

„Nu am întâlnit în 45 de ani de carieră atâtea probleme într-un an. Frigul din luna aprilie nu a făcut pagube foarte mari decât prin unele locuri, dar a «ciupit» din flori. În lunile iulie şi august, pe lângă secetă, au fost temperaturi peste 30 de grade foarte multe zile consecutiv. Se ştie că fotosinteza începe la 0 grade şi creşte treptat până când temperatura atinge 20-25 de grade, după care încetineşte treptat până se opreşte definitiv. Iulie, august şi septembrie au fost cu temperaturi de peste 30 de grade, deci pomii nu au avut hrană. Din apa cu sărurile minerale şi dioxidul de carbon planta sintetizează substanţele organice care împreună cu o parte din apa absorbită formează seva care circulă prin vasele liberiene ale plantei şi hrănesc planta. Dacă apă nu a fost, fotosinteza a fost încetinită şi chiar întreruptă, din cauza temperaturilor ridicate fructele nu s-au dezvoltat. Cine a avut sistem de irigaţie performant, în 2-3 zile a dat şi câte 20 litri de apă la un pom. Eu am udat de trei ori, am dat minim 50 de litri de fiecare dată la fiecare pom şi s-a cunoscut. Am parcele şi cu 30-40 de tone/ha, am şi parcele cu producţie foarte mică. Chiar dacă Ionatanul ne salva de fiecare dată, anul acesta a avut încărcătură mai mică şi nu a avut prioritate la udat din cauza deficitului de apă. Am udat parcelele care au avut încărcătură mare şi cu soiuri valoroase” ne-a spus Mircea Costişevschi.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: