„Niciodată îndeajuns, cuvintele…”

Alcătuită din patru secţiuni – „Cîntecul mierlei”, „Încă aştept”, „Zidiţi în poezie”, „Săptămînă bolnavă” –, „Aspida mireasă” (Ed. Timpul, Iaşi, 2015, 92 p.) este o nouă carte de versuri a poetei Mihaela Grădinariu. Carte ce păşeşte spre cititori cu invitaţii la lectură semnate de Mircea Ciubotaru („Remarc în poezia Mihaelei Grădinariu prospeţimea, rafinamentul, savoarea şi varietatea lexicală constituită din vocabule şi sintagme uitate prin vechi psaltiri şi cazanii, în glosare regionale sau corpusuri folclorice, resuscitate cu neasemuită delicateţe”…) şi Constantin Dram (care găseşte că poezia autoarei este „o expresie nemăsluită a unei noi stări de ardenţă, un soi de entuziasm orfic aplicat pe o materie în care post-modernitatea şi ritmurile clasice îşi dau mâna fără stridenţe”…). Citim (la p. 51): „Poetul se închide-n ghilimele,/ Armuri de semne peste vers şi piele.// Niciodată îndeajuns, cuvintele/ Peste gînd ne miruie cu sfintele…”. (L.D.C.)