În cadrul celei de-a XX-a ediţii a manifestării cultural-religioase dedicată sărbătorilor pascale „Oameni, locuri, obiceiuri”, în weekendul recent încheiat, la Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” din Fălticeni s-a desfăşurat vernisajul expoziţiei de pictură în ulei „Veşnicia s-a născut la sat”, semnată Gheorghe Ţînteanu. Expoziţia vorbeşte atât despre oamenii din mediul rural, cât şi despre locurile în care trăim, despre tradiţiile poporului român.
Expoziţia a fost adusă la Fălticeni de pr. prof. Constantin-Bogdan Feştilă, coordonatorul Cercului „Veşnicia s-a născut la sat” din cadrului Colegiului Tehnic „Mihai Băcescu”. Despre artist şi despre prezenţa satului românesc în arta plastică, au vorbit artistul plastic prof. Constantin Ungureanu-BOX, pr. prof. Constantin-Bogdan Feştilă, Maria Ţînteanu, soţia pictorului, şi Constantin Ţînteanu, fiul pictorului.
Gheorghe Ţînteanu, un pictor caracterizat de modestia ţăranului român
„Elementul cheie, elementul simbol al expoziţiei de astăzi este cuvântul veşnicie. «Veşnicia s-a născut la sat» sunt cuvintele unui poet iubit de noi, Lucian Blaga, şi vreau să vă spun că niciodată nu am simţit mai bine adevărul acestor cuvinte decât în momentul în care am fost invitat, proaspăt hirotonit, la Parohia Buda, de preacucernicul Ioan Radu Bold, să slujesc alături de sfinţia sa. Ideea de a realiza această expoziţie a venit după puternicul sentiment pe care l-am avut acolo, când, după cuvintele de folos pe care le-am rostit, dintre oameni, a venit o femeie necunoscută care auzise şi se împărtăşise din cuvântul lui Dumnezeu şi din adevăratul înţeles al cuvintelor «Veşnicia s-a născut la sat». Iar ea m-a rugat să merg până acasă, să-l cunosc pe soţul dumneaei, care, din cauza unei boli, nu poate să ajungă la biserică. Şi care trebuie să mă cunoască şi pe care trebuie să îl cunosc. Aşa l-am cunoscut pe dl Gheorghe Ţînteanu, un om sprijinit în două cârje, care ducea cu stoicism şi bucurie o cruce. Era vorba despre o boală pe care o ducea de peste cinci decenii. Şi cred că rodul acestei cruci este reprezentat de culoarea aceasta, verde, pentru că verdele este culoarea veşniciei. Mi-au plăcut aceste tablouri care erau puse în verandă şi în camere. L-am întrebat dacă a expus şi mi-a răspuns: Nu am expus, pentru că lucrările mele nu sunt valoroase. Din modestie considera că aceste lucrări nu sunt foarte valoroase. Pentru că am văzut în aceste lucrări veşnicia, l-am rugat să îmi permită să le expun în cadrul unei activităţi a cercului de folclor pe care îl coordonez. Cu bucurie mi-a răspuns că acceptă, dar nu a mai ajuns să fie prezent la vernisaj. La o săptămână după ce am vorbit s-a internat în spital şi nu a mai avut răbdare să ajungă aici, astăzi, ci s-a grăbit să ajungă în veşnicie. Acest maestru al culorii veşniciei ne-a vorbit şi ne vorbeşte astăzi prin lucrările sale. Sunt impresionat de gingăşia sufletului, starea de iubire pe care am putut-o simţi atunci în sufletul domniei sale şi în sufletul soţiei sale” a spus pr. prof. Constantin-Bogdan Feştilă.
O expoziţie cu povestiri vizuale sau ilustraţii la fapte şi locuri
De la prof. Constantin Ungureanu-BOX am aflat că Gheorghe Ţînteanu nu este un profesionist, dar avea cunoştinţe de perspectivă, ştiind să aşeze linia orizontului, să străbată spaţiul de profunzime cu o „cărare de uscat” sau o „cărare de apă”; ştia să folosească o diagonală tot printr-o cărare care ducea într-un spaţiu construit. În lucrările sale, pictorul din Râşca a folosit mult verdele, care de obicei dă o asprime; dar la el verdele crud, care este luminos, dă o tentă de înălţare, iar galbenul îl pune exact acolo, pe o pajişte luminoasă, într-un spaţiu larg deschis…
„Selecţia pe care o realizează pr. Feştilă din activitatea artistică a lui Gheorghe Ţînteanu ilustrează o descoperire şi o integrare a omului în peisajul spiritual. Lucrările lui Gheorghe Ţînteanu au un caracter ilustrativ, cu puternice accente naive, la limita dintre relatarea exactă şi lumea ficţională, cu reale calităţi de expresie vizuală. Felul în care tratează imaginea, formele de manifestare a liniei şi a timbrului cromatic îl fac cunoscut în concepţia mitică a omului arhaic. Lucrările lui Gheorghe Ţînteanu sunt povestiri vizuale sau ilustraţii la fapte şi locuri vizibile în actul de creaţie, arătând căile prin care omul contemporan se poate integra în atemporal, original, din care se naşte dorinţa de singurătate şi refugiu.
Prin harul spiritualităţii, autorul se leagă de spaţiul larg deschis natural, în armonie cu spaţiul minimal, construit, în care se percep toate elementele vieţii reale, ca pe un semn al lumii reale cu drept la existenţă. Sacrul se camuflează întotdeauna într-un peisaj imaginar sau real şi influenţează pozitiv lectura interpretărilor noastre. Lucrările lui Gheorghe Ţînteanu transmit mesajul de autor de expresii vizuale, prin tematică învingând timpul indiferent de dezvoltarea civilizaţiei şi cruzimea suferinţei. Ideea fundamentală a tuturor lucrărilor din expoziţie este refuzul ideilor postmoderniste. El caută să integreze omul ca fiinţă spirituală în peisajul său, în natura sa umană. De tip tradiţionalist şi religios camuflat, Gheorghe Ţînteanu, prin naivitatea viziunilor sale, este unul dintre ilustratorii de expresie lirică cu succes la public şi în circuitul închis de valori” a precizat prof. Constantin Ungureanu-BOX.
Gheorghe Ţînteanu a fost „un om complex”
Pictorul Gheorghe Ţînteanu a fost prezentat publicului de soţia sa, Maria Ţînteanu, cea care l-a invitat pe preotul Feştilă în ograda şi în sufletul familiei Ţînteanu, şi de fiul lui, Constantin Ţînteanu. Am aflat că suferinţa lui Gheorghe Ţînteanu a început la vârsta de 18 ani, cu probleme la un picior, de la 27 de ani fiind pensionat pe caz de boală şi ţintuit la pat. „Ne-am înţeles foarte mult în durere, la un moment dat fiind considerată mama lui şi nu soţia lui” a spus Maria Ţînteanu.
„Tatăl meu a fost un om complex şi, paradoxal, îl descopăr abia acum. A fost foarte iubit de oamenii care l-au cunoscut, oameni calificaţi şi bine plasaţi în lumea artelor şi mă refer la unii dintre cei mai importanţi pictori contemporani pe care soarta i-a adus la Râşca: Ilie Boca, Ion Grigore, Ion Mihalache, Dumitru Macovei, Horia Paştina ş.a. Iar toţi au fost vrăjiţi de aceste peisaje. Tatăl meu se uita neîncrezător la ei şi nu îi venea a crede. Dar asta arăta ce suflet frumos avea! El le spunea: Dacă consideraţi că lucrările mele sunt bune, scrieţi pe spate că v-au plăcut. Şi sunt lucrări aici în expoziţie pe care vi le arăt şi scrie: «Am văzut, mi-a plăcut. Mihai Săpunescu, 27 septembrie 2015»; «Plăcut, Horia Paştina»” a arătat Constantin Ţînteanu.
Cei doi au mulţumit organizatorilor expoziţiei pentru efortul de a scoate la lumină creaţia lui Gheorghe Ţînteanu.
La final manifestării, membrii Cercului de folclor „Veşnicia s-a născut la sat”, elevi din clasa a X-a filologie de la Colegiul „Mihai Băcescu” Fălticeni, au susţinut un program artistic cu obiceiuri şi tradiţii, pentru ca cei prezenţi să rămână în atmosfera satului şi a veşniciei care se naşte în el.
Anul viitor, lucrările lui Gheorghe Ţînteanu vor putea fi admirate la Salonul de Artă Naivă de la Bacău.
Evenimentul anual „Oameni, locuri, obiceiuri” este organizat de Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, în parteneriat cu Primăria Fălticeni şi Colegiul Tehnic „Mihai Băcescu”.
Comentarii