La sfârşitul lunii martie, în evidenţele Biroul pentru Imigrări Suceava erau înregistrate 1500 de persoane. 1050 dintre acestea provin din state terţe, cele mai multe din Ucraina şi Republica Moldova, 450 fiind din state ale Comunităţii Europene, Spaţiul Economic European şi Confederaţia Elveţiană.
Motivul pentru care aceşti cetăţeni străini au reşedinţa în judeţul Suceava este diferit. Mulţi sunt tineri veniţi la studii, alţii şi-au găsit aici locuri de muncă, iar alţii sunt cetăţeni străini căsătoriţi cu români.
Statistica a fost comunicată ieri de Biroul pentru Imigrări Suceava, pe 7 aprilie sărbătorindu-se 135 de an de la prima atestare documentară a primului act normativ care reglementa regimul străinilor în România, „Legea străinilor” publicată pe 7 aprilie 1881.
După 135 de ani de procese instituţionale mereu actualizate la vremuri şi necesităţi, politica actuală din domeniile migraţiei, azilului şi integrării străinilor în România este una unitară şi aplicată de toate instituţii cu atribuţii pe această linie.
„Inspectoratul General pentru Imigrări are în componenţă prezent, la nivel central şi în fiecare judeţ al ţării, servicii sau birouri care lucrează în interesul cetăţenilor străini şi al comunităţii noastre, cu atribuţii în admisie şi reglementarea dreptului de şedere, încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor, prevenirea şi combaterea şederii ilegale şi a muncii nedeclarate, pe teritoriul României”, se precizează într-un comunicat al BI Suceava.
De menţionat că aceeaşi instituţie administrează cele şase centre de cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil, unul dintre acestea fiind cel de la Rădăuţi. Celelalte cinci sunt în Bucureşti Timişoara, Galaţi, Şomcuta Mare şi Giurgiu. În Arad şi Ilfov funcţionează, sub aceeaşi administrare, două centre de cazare a străinilor luaţi în custodie publică.
Comentarii