Salonul Alb al Casei de Cultură din Vatra Dornei a găzduit recent două evenimente culturale, la care au participat membrii Filialei „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”, membrii Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, profesori şi elevi. În cuvântul de deschidere, Violeta Codorean, directoarea instituţiei gazdă, a prezentat participanţilor bogatul calendar de manifestări ce se vor desfăşura în perioada următoare, începând cu festivitatea de decernare a premiilor în cadrul Festivalului judeţean de poezie „Nichita în luna lui Marte”, pe 31 martie, apoi proiecţii de filme, expoziţia de pictură David Croitor, spectacole de teatru ş.a.
O primă manifestare, desfăşurată sub genericul „Basarabia, vatră cu dor”, a fost dedicată împlinirii a 98 de ani de la unirea Basarabiei cu România. În intervenţia sa, prof. Iulia Juravle de la Liceul Tehnologic „Vasile Deac” a prezentat contextul în care s-a pregătit această unire, a punctat paşii pe care românii de dincolo de Prut i-au făcut în acest demers: autonomie, independenţă, unire, prin voinţa Sfatului Ţării, la 27 martie 1918. Col. (r.) Ioan Abutnăriţei s-a referit la urmările acestui act, la nota de protest înaintată de către Rada Supremă a Ucrainei guvernului României, a citat răspunsul dat de ministrul de externe din acel timp, în spiritul adevărului şi demnităţii, demonstrând legitimitatea acestui act. S-au menţionat ecourile unirii Basarabiei cu România în literatura de dincolo şi de dincoace de Prut, a fost prezentat recentul volum de versuri al poetei Natalia Rusu, basarabeancă de origine, intitulat simbolic „Basarabia, vatra şi dragostea mea”. Câteva sensibile şi grăitoare poeme din acest volum, respectiv „Ciutură de apă vie”, „Aştept Bunăvestirea”, „Moldova mea, Moldova ta”, au fost rostite de eleva Alina Covaci, de la Liceul Tehnologic „Vasile Deac”, şi de prof. Jenica Romanică, de la Liceul Teoretic „Ion Luca”, iar scriitorul Gruia Ungurian a dedicat evenimentului un poem propriu.
În aceeaşi zi de 26 martie, membrii Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, din care fac parte scriitori şi artişti plastici din zona Dornelor, dar şi din Câmpulung Moldovenesc, s-au reunit la Cafeneaua literară trimestrială, în care participanţii şi-au propus să aducă un omagiu marelui clasic al literaturii române, Ion Creangă. Scriitorul Gheorghe C. Patza a prezentat trei cărţi dedicate marelui humuleştean: o monografie semnată de Dan Grădinaru, „Nonconformism şi gratuitate”, de Mircea A. Diaconu, cunoscutul critic literar propunând o abordare modernă a operei lui Ion Creangă, „Ion Creangă şi arta fericirii” de Nicolae Popa. Vorbitorul a pledat pentru reconsiderarea clasicilor, pentru reorientarea atenţiei către marile valori pe care le reprezintă. Un portret al mamei, aşa cum reiese din „Amintiri din copilărie”, a fost realizat de Aldona Patraş. Despre aspecte ale personalităţii lui Ion Creangă, văzut de contemporanii săi, dar şi de exegeţi ai operei, a vorbit Ion Grămadă, apelând la aprecieri din Vasile Pogor, N. Ţimiraş, N. Iorga, Zoe Dumitrescu-Buşulenga ş.a. A lecturat o scurtă confesiune rămasă de la Ion Creangă şi o proză scurtă, privitoare la propria copilărie, cu întâmplări asemănătoare celor rămase de la marele povestitor. Un moment antrenant a fost cel în care poeta Anica Facina a propus celor prezenţi să-şi evalueze cunoştinţele despre opera lui Creangă, descifrând răspunsurile la ghicitorile pe care le-a creat pe această temă. A fost un preambul pentru tema următoare: Viziunea teatrală în „Amintiri din copilărie”, prezentată de subsemnata.
S-a acordat atenţia cuvenită activităţii de creaţie. Din poemele proprii au citit Traian Nistiriuc Ivanciu din Câmpulung, umoristul Simion Tudurean, Cătălina Manea şi Anastasia Timiş, eleve la Liceul Teoretic „Ion Luca”, membre ale cenaclului „Cornelia Maria Savu” al ASATD, îndrumat de prof. Jenica Romanică şi de prozatorul Gheorghe C. Patza. Ovidiu Tomegea a amintit despre rolul primilor noştri poeţi în dezvoltarea literaturii. A fost o întâlnire fructuoasă, reconfortantă, dătătoare de speranţă pentru alte asemenea în viitor.
Comentarii