Epurarea

(fabulă)

Am ajuns greu prin râpele pe care a trebuit să le străbat şi am dârdâit bine de frig în codrul din ce în ce mai rar al Adâncatei la adunarea anuală generală a jivinelor pădurii, care ne-au invitat şi în acest an, la începutul săptămânii trecute, la întâmplarea democratică care le reuneşte – amiabil sau, uneori, extrem de periculos. (La ultima întâlnire lupul s-a îmbătat la masa festivă şi, neajungându-i friptura de viţel, s-a înfruptat din cea în sânge de oaie. A fost pe loc sancţionat cu sută la sută din indemnizaţia de participare la adunare, a fost ras de la premii, a fost legat de un fag zdravăn şi lăsat la îndemâna coarnelor domnului berbec, soţul defunctei. Cotonog-cotonog, a scăpat însă de moarte şi se afla printre cei prezenţi). De faţă era cam toată lumea pădurii, de la protipendadă (cu gândul la whiskiul şi bunătăţile din portbagajele pregătite pentru punctul ultim al ordinii de zi), până la ultimul amărât, iepurele (anul ăsta parcă mai fudul decât altădată, beneficiar fiind peste rând de ajutoarele alimentare primite de primărie de la Uniunea Europeană). În gerul aspru al dimineţii (de ce n-or fi convocat adunarea după prânz nu am înţeles), poiana era invadată de aburul ce izbucnea din gâtlejurile vorbitorilor, mulţi şi înfierbântaţi de tema pusă în discuţie: căsătoria.

Da, căsătoria. Nu pentru că ar fi acum (în sfârşit după două milenii şi apanaj al acestei generaţii) tema majoră a intelectualităţii umane, ci pentru că toată presa scrie despre posibila căsnicie dintre un bursuc şi un viezure, chestie de neconceput pentru regnul animal, singurul care, la nevoie, poate stăvili prin bunul exemplu orice exagerare umană în domeniu. Or, stupefiant pentru bietul bursuc, venit să-şi apere onestitatea, este că rasa umană poate confunda în pat masculul cu femela şi invers şi presa poate face apologia relaţiei sexuale dintre bărbat şi bărbat şi femeie şi femeie, dar în niciun caz dintre bursuc şi viezure, decât dacă primul e mascul şi cealaltă femelă. „Aşa ni se nasc puii. Altfel, sămânţa se duce pe gaura canalului, căci borta aceea în care o depun astfel, la epurare duce…, a rostit el, viezure şi bursuc totodată. Mă duc acasă la soaţă, că mă aşteaptă o partidă de sex de procreaţie, că de aia mi-am luat nevastă. N-au decât hominizii să se epureze, neamul meu crede în vocea Domnului: înmulţiţi-vă şi stăpâniţi pământul”.