Fălticeni

Festivalul Fanfarelor, un succes

5Aşa cum era de aşteptat, prima ediţie a Festivalului Fanfarelor de la Fălticeni, organizată duminică, 18 octombrie, a fost o manifestare de succes. Călin Brăteanu şi cele zece formaţii invitate au adunat în faţa scenei din Piaţa “Nada Florilor” câteva mii de spectatori, care s-au bucurat de un repertoriu variat şi reprezentativ pentru judeţul Suceava şi nu numai (Taraful “10 Prăjini”).

Organizat de Primăria şi Consiliul Local Fălticeni în colaborare cu Consiliul Judeţean Suceava prin Centrul Cultural “Bucovina” şi Asociaţia “Vatra Satului”, Festivalul s-a aflat sub atenta coordonare a solistului Călin Brăteanu. Cunoscându-i foarte bine pe cei care încă mai păstrează tradiţia muzicii din alămuri şi având o viziune bine conturată asupra repertoriului acestora, Călin Brăteanu a creat o atmosferă extraordinară, secvenţele muzicale fiind întrerupte de scurte momente ale unor tineri solişti vocali sau ale dansatorilor din Boroaia, care i-au apropiat şi mai mult pe spectatori de muzicanţii de pe scenă.

“Este o manifestare care izvorăşte din nevoia noastră de comunicare şi nevoia noastră de a ne regăsi. Zona etnografică a Fălticeniului a reprezentat de-a lungul timpului un pol al formaţiilor de alămuri, o interferenţă a judeţului Suceava cu judeţul Neamţ şi judeţul Iaşi pe de o parte şi interferenţa cu Valea Siretului, sonorităţi muzicale care, astăzi, sunt la ele acasă la Fălticeni. În judeţul Suceava activează în acest moment 15 bante ţărăneşti, mai nou ele sunt denumite fanfare, formaţiuni muzicale care au reprezentat şi au susţinut viaţa culturală a satului de odinioară: înmormântare, nuntă, sărbătorile de peste an. Cred că este un demers pentru normalitate şi un demers pentru identificarea valorilor noastre tradiţionale. Cred că Fălticeniul este cel mai în măsură să-şi asume rolul de promotor al culturii tradiţionale, pentru că Fălticeniul este unul dintre oraşele reprezentative ale culturii din judeţul Suceava şi ale culturii româneşti” a motivat Călin Brăteanu, directorul Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural “Bucovina” Suceava, ideea organizării acestui festival.

Cântecele vechi ne-au amintit de vatra satului

Cântece apărute în urmă cu sute de ani, care au fost transmise prin viu grai, de la o generaţie la alta, au impresionat numerosul auditoriu până la lacrimi, pentru că le-au adus aminte de anii petrecuţi în vatra satului, de nunţile de odinioară, de şezătorile şi horele satului. Au fost ritmuri care i-au îndemnat pe oameni să joace, dar şi ritmuri mai lente, de relaxare în peisajul mirific creat de „Târgul Mărului“ sau de frunzele îngălbenite ale teilor de pe Aleea Pietonală. Invitaţii de la prima ediţie a acestui festival au fost: Fanfara „Brazii Bucovinei” din Sf. Ilie, Fanfara „Vuietul Şomuzului” de la Preuteşti, Fanfara „Trandafirul” de la Calafindeşti, Fanfara „Izvoraşul” din Liteni, „Fanfara lui Cucoş” de la Fântânele şi Fanfara „Valea Siretului” din Dolhasca. Printre participante s-a numărat şi Fanfara „10 Prăjini”, din satul ieşean cu acelaşi nume.

Formaţiile au putut fi văzute pe străzile principale din municipiu încă de la ora 11, acestea îndreptându-se, însoţite de mici alaiuri formate din localnici, spre sediul Primăriei, unde au fost întâmpinate de administraţia locală cu mere, colaci şi ţuică. Tot aici, fiecare fanfară a prezentat un mic program artistic, după care, pe Aleea Pietonală, în aplauzele numeroşilor trecători, a avut loc parada fanfarelor.

“Dacă avem unul dintre cele mai frumoase spectacole de obicei de sărbătorile de iarnă, zilele municipiului în vară, iată că în toamnă ne închidem cu un festival al fanfarelor, un festival-concurs în care juriul este publicul” a precizat Călin Brăteanu.

Fanfara trebuie susţinută şi promovată

De la ora 13 în Piaţa „Nada Florilor”, acolo unde s-a desfăşurat şi a XII-a ediţie a „Târgului Mărului”, a avut loc un regal al muzicii alămurilor. După ce ing. Constantin Bulaicon, viceprimarul municipiului Fălticeni, a adresat un mesaj de bun venit tuturor participanţilor – i-a asigurat pe cei prezenţi de disponibilitatea administraţiei publice locale de a susţine continuitatea acestei manifestări, mai ales că urbea de pe Şomuz are o tradiţie de peste 100 de ani în muzica de fanfară – Fanfara Regimentului 16 Dorobanţi fiind nelipsită de la manifestările oficiale care evocau diverse momente importante din istoria ţării.

“Dorim ca Festivalul Fanfarelor de la Fălticeni să fie un festival de muzică tradiţională românească, care să fie transmis din generaţie în generaţie şi care să aducă în faţa publicului fanfara ţărănească, cu instrumentele de suflat şi toba. Festivalul îşi propune promovarea formaţiilor instrumentale ţărăneşti şi a repertoriului specific. Fanfara trebuie susţinută şi promovată, pentru că ne reprezintă” a precizat Constantin Bulaicon.

De la bantă la fanfară înscrisă la OSIM

Primii care au urcat pe scenă au fost membrii Fanfarei „Brazii Bucovinei” de la Sfântu Ilie, coordonator Vasile Vişinaru, o fanfară cu o experienţă concertistică de peste 60 de ani.

Reînfiinţată pe „scheletul” vechilor fanfare din satele Preuteşti şi Leucuşeşti, la iniţiativa colonelului în rezervă Dumitru Simion, Fanfara „Vuietul Şomuzului” a comunei Preuteşti i-a încântat pe cei prezenţi cu melodii specifice urbei din apropierea Fălticeniului. „Am înfiinţat această fanfară anul trecut, ea fiind compusă în mare parte din descendenţi ai vestitei fanfare populare ţărăneşti a comunei Preuteşti, cunoscută sub numele de banta lui Boncu. Rolul fanfarei este de a readuce în scenă o muzică tradiţională românească specifică zonei Moldovei. Cei de vârsta mea au crescut şi şi-au trăit viaţa cu acest gen de muzică. Sperăm să ajungem şi la sufletul tinerilor într-o piaţă muzicală în care predomină genuri care nu sunt specifice poporului român” ne-a declarat Dumitru Simion.

Grupul Folcloric „Cetiniţa” din Boroaia a prezentat o suită de jocuri populare din care nu au lipsit Hora moldovenească şi Trilişeştiul, formaţia evoluând şi cu soliştii Alexandru Sahlean, elev în clasa a XII-a la Colegiul „Ştefan cel Mare” din Suceava şi care a obţinut recent locul I la Festivalul Naţional „Strugurele de Aur” de la Jidvei, Alexandra Dan, elevă la Liceul Pedagogic Suceava şi Mădălina Lupupopii, deţinătoarea trofeului Festivalului internaţional de folclor românesc „În grădina cu flori multe” de la Cernăuţi.

Fanfara „Trandafirul” de la Calafindeşti a fost înfiinţată în anul 1960, este condusă de Gheorghe Diaconescu şi este singura fanfară înscrisă la OSIM. Fanfara le-a adus aminte celor mai în vârstă de nunţile de la sate, din verile când erau tineri sau copii. Din repertoriu nu au lipsit melodiile marcă proprie ale formaţiei de alămuri cum ar fi “Hora de la Calafindeşti”, “Corăgheasca” sau “Vestea Satului”. „Este un exemplu pentru ceea ce se întâmplă în vatra satului şi de aceea trebuie să ne respectăm valorile şi felul nostru de a fi” a caracterizat Călin Brateanu evoluţia instrumentiştilor din Calafindeşti. Fanfara a impresionat şi prin faptul că promovează tânăra generaţie de muzicieni, „tinerii din formaţie făcând ceea ce trebuie să facă orice copil de gospodar”.

Tradiţia muzicii ţărăneşti este dusă mai departe fără studii la conservator

Fanfara “Izvoraşul” de la Liteni, condusă de Costică Stăuceanu, îşi are rădăcinile într-o fostă comună care avea în fiecare sat câte o fanfară care cânta la nunţi pe prispa casei, pe scânduri stivuite în dosul porţii sau în fundul curţii, sau într-o remorcă veche de tractor, acoperită cu nişte crengi cu frunze nu prea umbroase. Din fanfara de la Corni s-au desprins instrumentişti foarte cunoscuţi, unul dintre ei fiind Leonard Zamă. “Ni-i drag să cântăm, asta nu-i o meserie, nimeni nu mai caută astăzi formaţii cu instrumente masive de suflat, vechi de 100 de ani. Dacă nu ţi-i dragă fanfara, nu te-apuci de cântat la trombon, tubă sau bariton” ne-a spus unul din instrumentiştii din Liteni.

Cunoscuţi în toată ţara pentru spectacolele pe care le susţin în perioada sărbătorilor de iarnă, membrii “Fanfarei lui Cucoş” din Fântânele, împreună cu instructorul Gheorghe V. Scutariu, au demonstrat că oameni fără pregătire muzicală, fără conservator, prin talentul înnăscut, pot duce mai departe tradiţiile satului.

 Ultima fanfară care a promovat la „Târgul Mărului“ valorile autentice ale folclorului de la noi a fost “Valea Siretului” din Dolhasca. Muzicanţii din Dolhasca au păstrat acelaşi nivelul interpretativ superior la care s-au ridicat şi celelalte formaţii participante, mai ales că au avut şi un invitat special, solistul de muzică populară Gheorghiţă Rotaru.

Festivalul s-a încheiat cu un recital susţinut de Fanfara “10 Prăjini” din satul cu acelaşi nume din judeţul Iaşi. Fanfara s-a remarcat prin muzica cu tonalităţi balcanice şi stilul impus în urma colaborării cu Goran Bregovic, dar nu au lipsit şi câteva melodii moldoveneşti, printre care „Ca la noi la Fălticeni”.

Publicul a apreciat prin aplauze îndelungate înaltul nivel interpretativ la care s-au ridicat formaţiile participante.

Tradiţia muzicii de fanfară la Fălticeni

Tradiţia muzicii de fanfară a fost păstrată la Fălticeni până la transformarea Centrului de Instrucţie Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni în şcoală de subofiţeri jandarmi.

„În perioada în care eram unitate militară, îi selectam dintre militarii în termen pe cei cu aptitudini muzicale, cu care formam fanfara unităţii şi pe care o foloseam la toate ceremonialele militare” ne-a spus colonelul în rezervă Dumitru Simion, coordonatorul fanfarei militare.

Fanfara Regimentului 16 Dorobanţi de la Fălticeni a constituit o prezenţă permanentă la sărbători naţionale, ceremonialuri militare, manifestări culturale, momente de destindere şi recreere şi, nu în ultimul rând, în momentele fierbinţi ale istoriei, când nu a lipsit de lângă ostaşul cu arma în mână.

Primele documente care ne furnizează informaţii despre existenţa la Fălticeni a unei fanfare formată din ostaşi “muzicanţi” datează din anul 1898, iar de la 1 Decembrie 1918 avem confirmarea din cronicile vremii că la Fălticeni s-a dansat Hora Unirii în acordurile fanfarei.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: