La o jumătate de oră distanţă de Câmpulung Moldovenesc, între masivul Suhard şi Obcina Mestecănişului, se află localitatea Ciocăneşti.
Satul este pomenit, pentru prima dată, în anul 1400, într-un hrisov prin care se lua act de primirea muntelui Suhard de către domnitorul Alexandru cel Bun, de la doamna Ana, ca „danie de domnie” în satul Ciocăneşti. Domnitorii Moldovei, de la Bogdan Vodă la Ştefan cel Mare, dar şi alţi cârmuitori care au venit la domnie, au găsit aici oameni pricepuţi, mari meşteri ciocănari, care au făurit arme pentru oştenii moldoveni.
Din punct de vedere geografic, comuna Ciocăneşti este aşezată în partea de vest a judeţului Suceava, la o distanţă de 106 km de reşedinţa de judeţ şi la 20 km de municipiul Vatra Dornei.
Comuna este dispusă de o parte şi de alta a râului Bistriţa Aurie şi a drumului naţional 18, pe o distanţă de 16 km, în bazinul superior al râului Bistriţa, la o altitudine de 800-900 m pe vale, cuprinzând sectorul cu albia majoră şi terasele (arie în care se află satele componente Ciocăneşti şi Botoş) şi zone de versant şi culme.
Teritoriul comunei Ciocăneşti include porţiuni din două subunităţi montane distincte ale Carpaţilor Orientali: Munţii Suhard şi Obcina Mestecănişului.
Este aşezată într-un sector în care valea Bistriţe Aurii este largă, între comunele: Cârlibaba (N-NV), Dorna Candrenilor (V), Fundul Moldovei (NE), Pojorâta (E) şi Vatra Dornei (SE).
Comuna Ciocăneşti este declarată comună-muzeu prin hotărârea Consiliului local nr. 39, din 22.12.2004, ca urmare a caracterului său unitar şi unic în ţară şi în lume prin motivele naţionale tradiţionale, sculptate pe faţadele caselor majorităţii gospodarilor din Ciocăneşti şi Botoş.
Istoricul bisericii
Biserica Mănăstirii „Sf. Cruce” se află la o înălţime de 1350 m pe Masivul Suhard.
Fiind un lăcaş nou, istoricul său începe cu anul 1992, când a fost înfiinţat, stareţ la acea vreme fiind Constantin Ghimpu, până în anul 1994.
Între anii 1994-2008 este stareţ protosinghelul Timotei Bilan. După 2008, urmează ca stareţ protosinghelul Gheorghe Zaharia-Ghelasie.
Biserica, cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, este construită între anii 2000-2003, prin purtarea de grijă şi osteneala protosinghelului Timotei Bilan, ctitor principal fiind primarul de atunci al comunei Ciocăneşti, dl Gheorghe Tomoiagă, soţia sa Irina şi copiii lor Dumitru-Nelu şi Ioana-Maria.
Arhitectură
Biserica este construită din lemn, pe temelie de beton armat şi acoperită cu draniţă, după un proiect întocmit de arhitectul Doru-Ghiocel Olaş din Suceava. Interiorul este tencuit şi pictat în tehnica „tempera” de pictorul Costân Viorel din Botoşani, iar exteriorul este lambrisat cu scândură de brad lăcuită.
Biserica are formă de „cruce”, cu abside de formă hexagonală şi este compartimentată astfel: Sf. Altar, Naos – cu turn central luminat prin ferestre – şi Pridvor.
Dimensiuni ei sunt: lungime = 13,20 m, lăţime = 6,60 m, la naos, şi 10,20 m, la abside, înălţime = 4,10 m, la cornişă, 10,20 m, la cornişa turnului şi 13,80 m, la baza crucii turnului
Biserica a fost sfinţită la data de 29 iunie 2003 de către ÎPS Pimen Suceveanul.
Piatra de temelie a Paraclisului a fost pusă în 1992.
Hramurile bisericii sunt: Înălţarea Sfintei Cruci, la data de 14 septembrie, şi Pogorârea Sfântului Duh.
Manifestări asemănătoare din cadrul comunei:
Hramul schitului Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel – 29 iunie;
Hramul bisericii din localitate – 15 august;
Hramul bisericii din lemn Botoş – 8 septembrie (ce are în vedere, între altele, urcatul sâmbraşilor la stâna de pe Platoul Tradiţiilor).
Date contact:
Tel: 0745289079 – oficiu mănăstire
M-rea Ciocăneşti 1 (Mănăstirea „Sf. Cruce” – Ciocăneşti)
Str. Recele, nr. 24, com. Ciocăneşti, jud. Suceava
Preot GHEORGHE ZAHARIE, stareţul mănăstirii;
foto CHIRILUS,
Vatra Dornei
Comentarii