Toamna s-a lăsat peste Dolheştii Sucevei ca o mângâiere dumnezeiască. Ca un sceptru împărătesc a pus stăpânire pe fiecare dintre noi, făcându-ne bucuroşi mai mult de viaţă sau poate s-o „îndurăm” mai uşor atâta timp cât din dragoste trăim fără a crede că putem muri vreodată…
Acum, iubita cu mângâieri argintii usucă lacrimile ce-au curs pe buzele verii şi ne-aşteaptă cu strugurii din vii…
Colectivul de redacţie al publicaţiei de folclor şi informare locală „Erupţii dolheştene”, precum şi cel al Cenaclului literar-artistic „Erupţii…”, sensibile la miracolul oferit de Măria-Sa Natura, au hotărât ca şedinţa de lucru din luna aceasta să aibă loc chiar în mijlocul ei, având ca motto un binecunoscut vers din creaţia lui Nichita Stănescu, pus într-o formă aparte: „A venit, a venit toamna!” şi toată această „Emoţie de toamnă” a poetului s-a răsfrânt şi peste participanţi.
Au fost prezenţi, pe lângă cenaclişti, consăteni, de la cei mai tineri până la veteranul de 93 de ani Sandu Istrate, iar ca invitaţi formaţia „Dan Punei” din Paşcani, împreună cu Puiu Creţu, care, la o vioară şi un flaut fermecat, au încântat şi descântat pe cei prezenţi cu „Balada” lui Ciprian Porumbescu, cu „Rapsodia română” a lui Enescu şi cu alte melodii adecvate evenimentului.
De asemenea, din Roman a avut plăcerea să fie iarăşi printre noi interpretul de cântec popular şi organizator de spectacole Nelu Hongu.
Oaspeţi, iubitori de frumos, şi-au făcut prezenţa din Dolhasca, Fălticeni, Iaşi şi din localităţile vecine, care au fost întreţinuţi, cu ospitalitatea ce-l caracterizează pe dolheştean, de către primul gospodar al comunei, primarul Cătălin Gh. Darabă.
Şi ceea ce şi-au propus au reuşit!
Organizatorii au dorit ca prin acest mod de exprimare să redescopere satul şi lumea de altădată, să-l readucă pe ecranul minţii şi să-l lase celor ce vin din urmă ca pe o moştenire sacră.
„La Han” e locul unde, pe lângă altele, Dolheştiul musteşte de istorie. Aici au ţinut diriguitorii revistei şi ai cenaclului să se etaleze cu muzică şi poezie, dar şi cu lansare de carte, expoziţie de fotografie, tombolă şi nu în ultimul rând, aşa cum îi stă bine la un han, cu bucate alese…
Chiar şi în acest peisaj, mersul lucrărilor a decurs normal, ca de obicei, şablonul implementat de la înfiinţare păstrându-se.
La început, pe un fond sonor vibrant şi pe versuri cu iz de toamnă, preşedintele cenaclului a făcut cunoscut tuturor scopul întâlnirii, a făcut prezentările celor de faţă şi tot ce avea să urmeze.
Aşa că domnul profesor Valeriu Sandovici, redactorul-şef al publicaţiei, a răsfoit ultima apariţie, cel de-al 29-lea număr, scoţând în evidenţă efortul, dar şi dăruirea celor ce-şi pun între cele două coperţi o parte din sufletul lor.
Printre picături de pur cântec românesc au citit din creaţiile proprii Neculai Oprea, Dimitrie Albu, Vasile Sandu şi semnatarul rândurilor de faţă, frumoase gânduri legate de proaspătul anotimp, de iubire, viaţă şi de menirea omului.
Ţăranul a fost elogiat ca fiind „pentru totdeauna un sfânt!/ Ţăranul din pământ e plămădit, pentru pământ;/ Ţăranul când cade cade în genunchi pe a sa glie,/ E semn sacru de respect, nu de slugărnicie!… ” (C.B.)
„Cronicarul satului”, acelaşi Valeriu Sandovici, a făcut un scurt istoric al faimosului han care a dăinuit până-n jurul anilor ’20 din veacul trecut „aici sub picioarele noastre”, la răscrucea unor drumuri comerciale ce veneau din cele patru direcţii, a descris cu lux de amănunte tot ce cuprindea pe imensa suprafaţă această construcţie: trei fântâni, moară, camere de dormit, băcănie, cârciumă, un lung beci, cât şi grajduri pentru cai şi boi. A venit în faţa noastră şi cu o frumoasă planşă rememorând imaginea hanului aşa cum a recompus-o din amintirile şi spusele bătrânilor. Impresionaţi de cele relatate, se putea citi pe feţele tuturor mireasmă de nostalgie.
A urmat un alt punct la fel de emoţionant prezentat de Răducu Dănilă: „Tot mai plânge Prutul/ Udându-şi cu lacrimi albia…/ Având în suflet începutul/ Ne cheamă Basarabia!/ Uneori,/ Pe luciul inimii de la fereastră/ Se simte dor de flori/ Cu vorbe-n glas cuprinse fără teamă…/ Sfinţeşte Doamne limba noastră!/ Basarabia ne cheamă…” (C.B.)
Expoziţia de fotografie cu aspecte din partea cealaltă a Prutului a ţinut să scoată în evidenţă inima şi sufletul mare al românului de oricând şi de orişiunde şi, ce putea veni mai bine decât melodia „Dorul Basarabiei”, într-un adevărat vulcan de aplauze, murmur şi trăire adevărată!
S-a împământenit ca la orice şedinţă de lucru a cenaclului să fie făcută o lansare sau prezentare de carte a unuia dintre cei ce colaborează cu revista.
De data aceasta în faţa spectatorilor, a cititorilor, a fost cartea distinsei profesoare din Fălticeni, autoarea a numeroase volume, doamna Mioara Gafencu, „Foşnet desfrunzit”, apărută la finele anului trecut.
Cuvinte alese au adus preşedintele cenaclului, profesorul Valeriu Sandovici iar profesoara din Dolhasca, doamna Teodora Sandu a emoţionat tot publicul cu sensibilitatea dumneaei, prin modul cum a receptat inefabilul acelei cărţi.
„Tombola fidelităţii”, iniţiativa SC „Agro – Case” SRL din Dolheştii Mari, o are ca partener media pe „Erupţii dolheştene”. A avut câştigători, cu sume consistente, pe locul 3, Elena Rusu din satul Arghira, iar din Dolheşti, locul 2, Gabi Constantin, iar locul 1 Florin Livaradu, care a impresionat cu gestul lui, oferind totul bisericii din parohia din care face parte.
Sub geana nopţii muzica a vibrat şi dansul s-a făcut simţit. Recitalurile lui Nelu Hongu, Dănuţ Punei, Puiu Creţu şi ale tinerilor interpreţi Iolanda Pricop şi Andrei Chivnici au lăsat la final o pată de regret pe feţele tuturor că totul se termină. Cum tot ce e frumos nu ţine mult, aşa a fost şi în această zi de sfântă sărbătoare la Dolheşti. (COSTEL BEPHU)
Comentarii