În România minoritatea maghiară din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş a constituit o organizaţie neguvernamentală, care de 25 de ani funcţionează şi ca partid politic – UDMR. Am mereu această nedumerire în privinţa menţinerii acestei organizaţii neguvernamentale pe lângă legea partidelor politice şi împotriva moralei sociale, iar autorităţile statului de drept au avut în vedere pe tanti Maria Cociorvan de la Iazlovăţ (Rădăuţi) care a dat o găină şi câteva ouă unui magistrat. Cu alte cuvinte, la noi funcţionează de 25 de ani o organizaţie neguvernamentală cu rol de partid politic, organizaţie alcătuită pe criterii etnice şi care hotărăşte cine-i la guvernare.
Obiectivele acestui „partid” politic, UDMR, privesc interesele maghiarilor, dar mai cu seamă ale liderilor maghiari, duse peste limita legii, a moralei şi a adevărului. Această asociaţie şi-a propus să obţină autonomie pentru Ţinutul Secuiesc, respectiv judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, unde majoritară este populaţia de etnie maghiară. Şi a devenit majoritară în procente ridicate şi ca urmare a presiunilor dezvoltate de maghiari asupra românilor din aceste judeţe imediat după Revoluţia din Decembrie 1989. Liderii maghiari au desfăşurat o politică prin care au solicitat mereu tot felul de drepturi: dreptul de a scrie pe firmele localităţilor, a instituţiilor statului şi a străzilor din oraşele celor trei judeţe şi texte în limba maghiară, arborarea steagului Ţinutului Secuiesc pe clădirile instituţiilor de stat, folosirea limbii maghiare în instituţiile statului, program tv continuu în cele 24 de ore zilnic şi acum cer autonomie teritorială pentru Ţinutul Secuiesc. Deosebit de grav este faptul că extremiştii Jobbik şi Garda maghiară au venit din Ungaria de mai multe ori în zona Ţinutului Secuiesc şi au organizat manifestări antiromâneşti la Miercurea Ciuc, Tg. Mureş, Covasna, Tg. Secuiesc.
Menţionăm că fostul preşedinte Traian Băsescu a conlucrat cu liderii de la Budapesta şi la referendumul de suspendare şi apoi la decorarea lui Laszlo Tokeş cu cea mai înaltă distincţie a statului român, iar în ţară a făcut repetate vizite la Covasna. Propunerea primului ministru Victor Ponta ca preşedintele Traian Băsescu să-i retragă titlul acordat lui Tokeş, până acum a rămas fără niciun rezultat.
Venit din nou la guvernare în Guvernul Victor Ponta, UDMR a fost preocupat chiar de la început de expunerea pe instituţiile publice a steagului secuiesc, drept cerinţă de negociat şi apoi de legiferat. Nu steagul secuiesc era atunci prioritatea politică ori legislativă a Ţării şi sperăm să nu fie niciodată! Vom spune mereu şi categoric că drapelul, stema şi imnul sunt simbolurile naţionale ale poporului român şi nu comportă nici comentarii, nici noi reglementări şi nici comisii de heraldică, ci rămân numai în istorie, în admiraţia noastră şi în militantismul românesc. Prezenţa peste tot în România, în toate provinciile istorice, în toate judeţele, municipiile, oraşele şi comunele a acestor simboluri este cea mai frumoasă exprimare publică a unităţii statului român, în strictă conformitate cu legea fundamentală a Ţării – Constituţia României. A veni acum cu multiplicarea steagurilor ca formă şi detalii de ordin heraldic, a promova tot felul de culori în aceste simboluri şi a intona sau cânta, alături de Imnul României, a altor imnuri însemnă renunţarea la prevederile articolului 1(1) din Constituţia României: „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”. Şi tot în Constituţie la articolul 12 „Simboluri naţionale” scrie: „(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance; albastru, galben, roşu. (2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie. (3) Imnul naţional al României este „Deşteaptă-te române”. (4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice ”, iar limba oficială în România este limba română. Pe astfel de prevederi constituţionale nu se fac comentarii, propuneri sau noi reglementări nici la revizuirea Constituţiei şi, cu atât mai puţin, la orice fel de negociere cu UDMR.
Recent au apărut noi manifestări separatiste din partea liderilor maghiari, de data aceasta la nivelul ambasadei, ceea ce l-a determinat pe Victor Ponta, primul ministru al Guvernului să declare: „…Guvernul României nu poate tolera la nesfârşit derapajele inacceptabile ale ambasadorului Ungariei la Bucureşti sau ale altor oficiali maghiari care ne vizitează ţara”. Ne putem aştepta să continue cerinţele privind înfiinţarea unei universităţi de medicină în limba maghiară la Tg. Mureş, să fie adoptat Statutul minorităţilor „încărcat” de privilegii şi care ar dezvolta diferite avantaje, discriminări şi noi privilegii pentru minoritatea maghiară. Ne aşteptăm ca în preajma lunii Decembrie 2015, la Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Tg. Mureş şi alte localităţi să se organizeze mitinguri, manifestări în susţinerea autonomiei teritoriale, petiţii şi alte manifestări separatiste, antiromâneşti. Ne aflăm în anul premergător alegerilor locale şi parlamentare şi liderii maghiari fac noi eforturi şi noi manifestări spre a se menţine în Paramentul României cu toate avantajele şi discriminările în favoarea maghiarimii. Reacţiile de acum ale Guvernului României ne dau speranţa înlăturării acestor demersuri politice sau măcar diminuarea lor în viitor.
Comentarii