Cu vreo 13 ani în urmă, Dumnezeu a rânduit ca în parohia Ilişeşti să vină preotul dr. Dănuţ Popovici, de loc din satul Doroteia. Este un om foarte plăcut şi apropiat de oameni. Discută cu căldură cu oricine, indiferent de statutul social al aceluia.
S-a acomodat repede cu obiceiurile şi tradiţiile locale, câştigând un veritabil capital de simpatie şi încredere din partea credincioşilor, cărora le ascultă doleanţele şi caută să le găsească rezolvarea spirituală şi, pe cât este posibil, şi materială. Este foarte milostiv, îi ajută pe cei căzuţi în necaz şi nevoi. Cu vreo doi sau trei ani în urmă, un incendiu a distrus gospodăria unui cetăţean din comună. La rugămintea şi apelul adresat credincioşilor de către preotul paroh, oamenii s-au solidarizat şi, în scurt timp, prin donaţiile lor s-a recuperat în mare parte paguba produsă. Exemple, din nefericire, au mai fost şi de altă natură, care însă s-au rezolvat pe aceeaşi cale.
Cât priveşte activitatea misionar-religioasă, aceasta se desfăşoară la nivelul profesionalismului care îl caracterizează. Biserica este locul întâlnirii, al comuniunii pentru toate vârstele. Tinerii, de care se ocupă foarte mult, află de fiecare dată un cuvânt bun, un sfat util din partea părintelui, pe care îl găsesc, împreună cu preoţii Mircea şi Daniel, de strajă la altar, fideli ostaşi ai lui Hristos.
Dumnezeu l-a înzestrat cu harul vorbirii. Este un foarte bun predicator. Cuvintele sale de învăţătură, exprimate cursiv, vibrează şi trec ca un fir roşu prin inima şi sufletul credincioşilor prezenţi în biserică şi nu numai, pentru că vorbele sale sunt recepţionate de întreaga aşezare prin sonoritatea puternică a difuzorului instalat în turnul bisericii.
Relativ tânăr (39 ani), dar bătrân la minte, gândeşte cu maturitate şi inteligenţă în perspectiva obiectivelor sale.
Când a venit în parohie, adresându-se credincioşilor, a afirmat cu hotărâre că „nu am venit să trec ca valiza prin gară, vreau ca prin activitatea mea să rămână ceva în urmă”.
Animat de această dorinţă şi având în spate un puternic Consiliu parohial mixt, s-a vădit că dezideratul său poate prinde contur şi, în consecinţă, a trecut în revistă obiectivele ce trebuiesc realizate în biserică şi în perimetrul ei. După un program bine stabilit, având girul întregii parohii, sprijinit de Consiliul parohial şi cu ajutorul lui Dumnezeu, a început odiseea. A demarat cu construcţia gardului, a porţilor din piatră, beton şi fier forjat. S-a acoperit cu tablă de cupru clopotniţa, s-a introdus căldură în biserică prin instalarea centralei proprii, s-au schimbat geamurile în totalitate, s-au reparat pardoseala şi treptele la Sf. Altar cu piatră de granit, s-a refăcut Sf. Masă, s-a construit un prăznicar dotat cu cele necesare – bucătărie, veselă, mobilier, cu două aparate de aer condiţionat şi o sumară pictură; la etaj s-au organizat o bibliotecă şi un birou. Apoi s-au mai construit o toaletă modernă, un lumânărar (mă îndoiesc după cum arată că ar mai exista în judeţ aşa ceva), cu pictură adecvată.
S-a executat de asemenea cea mai grea şi mai pretenţioasă lucrare: pictura interioară, în stil bizantin, de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului. S-au refăcut uşa de la intrare în biserică şi acoperişul la intrare, s-au executat reparaţii capitale la casa parohială pentru un confort decent şi este în curs de finalizare casa mortuară.
În toată această perioadă, care nu a fost lipsită de unele greutăţi şi nevoi, Dumnezeu ne-a învrednicit ca, printr-o bună organizare şi conducere, problemele să fie depăşite.
La data de 31 august a anului trecut, ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a resfinţit biserica, după care, în faţa a peste două mii de credincioşi din localitate şi din comunele apropiate, pe scena amenajată în apropierea bisericii, ÎPS Pimen şi ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, au oficiat Sf. Liturghie, răspunsul fiind dat de corul Armonia al Arhiepiscopiei Tomisului, instalat pe o scenă alăturată.
Toţi cei prezenţi au avut posibilitatea ca în această zi să treacă prin Sf. Altar şi să se închine la Sf. Masă.
În săptămâna următoare, timp de şase zile, peste o mie de credincioşi din toate colţurile judeţului au trecut prin Sf. Altar şi s-au închinat la Sf. Masă, rămânând impresionaţi de cele văzute la această biserică, devenită o bijuterie în arhitectura comunei.
Tot efortul financiar şi material revine în exclusivitate credincioşilor acestei parohii, inclusiv fiilor satului din diaspora. Pentru a-i menţiona pe toţi ar trebui un ziar întreg, dar se detaşează în mod special familia Savu şi Gheorghe Strachinari, epitrop.
Nu pot trece cu vederea sprijinul acordat în desfăşurarea lucrărilor de Consiliul parohial, de preotul Mircea şi mai în final de preotul Daniel, dar motorul principal în organizarea, conducerea şi dirijarea lucrărilor este părintele dr. Dănuţ Popovici, care, pe lângă faptul că păstoreşte şi parohia din Ilişeşti, care nu este uşoară, este prodecan şi profesor universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa.
Pentru activitatea misionar-administrativă şi religioasă desfăşurată în parohia Ilişeşti, ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, i-a înmânat părintelui Dănuţ Popovici crucea de iconom stavrofor.
Pentru activitatea desfăşurată în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, i-a înmânat Crucea Sfântului Andrei, a Dobrogei.
Aş afirma fără a greşi şi fără a aduce osanale părintelui profesor universitar dr. Dănuţ Popovici, cu ghilimelele de rigoare, că preacucernicia sa este o figură emblematică pentru clericii din spaţiul ortodox.
Părintele Dănuţ Popovici va putea spune oricând cu reală îndreptăţire: „A rămas ceva în urma mea”.
Cu respect şi consideraţie,
EUSEBIU VASILOVICI, Ilişeşti
Comentarii