Fostul ministru grec de finanţe, Yanis Varoufakis, a explicat ieri – într-un articol publicat în Financial Times – că planul său (Planul B) evocat dum
inică de ziarul conservator Kathimerini a avut ca obiectiv salvarea economiei Greciei prin soluţionarea deficienţelor provocate de criza de lichidităţi. „Troica creditorilor a impus restricţii teribile de suveranitate naţională miniştrilor greci, care nu mai au acces în propriile ministere la departamente cheie pentru implementarea de politici inovatoare”, scrie fostul ministru, menţionând că măsurile avute în vedere au vizat tocmai recuperarea acestei autorităţi. El consideră acest fapt justificat din punctul de vedere al „interesului public” în contextul situaţiei Greciei, al cărei sistem bancar nu mai primea suficiente lichidităţi de la Banca Centrală Europeană, de unde a rezultat necesitatea impunerii de restricţii pe mişcările de capital.
Yanis Varoufakis a detaliat planul avut în vedere în eventualitatea eşecului total al negocierilor cu creditorii internaţionali, susţinând că el s-a bazat pe ideea simplă a anulării multilaterale a arieratelor între stat şi sectorul privat, folosindu-se actuala platformă electronică de plăţi a finanţelor publice. Astfel, contribuabilii — persoane fizice sau juridice — şi-ar fi putut crea conturi de rezervă ce ar fi fost creditate cu sumele ce le erau datorate de stat. Ulterior, aceiaşi contribuabili ar putut să transfere sume din aceste conturi ori către stat — ca impozite — ori către orice alt titular al unui cont de acest fel. Într-o a doua fază a dezvoltării, sistemul urma să fie accesibil şi pe smart-phone-uri. Printr-un asemenea sistem, economia greacă ar fi dobândit o libertate de mişcare semnificativă în interiorul zonei euro, estimează Varoufakis.
În încheierea articolului, el critică funcţionarea Uniunii Monetare europene, apreciind că „atunci când o pierdere de suveranitate, ce rezultă din datoria publică nesustenabilă, conduce la aplicarea unor politici neadecvate în ţări aflate deja în dificultate, înseamnă că ceva este putred în regatul euro”.
Conform ediţiei de duminică a cotidianului Kathimerini, într-o discuţie avută cu membrii mai multor fonduri de risc, Varoufakis a vorbit despre obţinerea codurilor fiscale ale contribuabililor greci prin piratarea site-ului finanţelor publice, aflat sub controlul UE şi al FMI, astfel încât să poată fi creat un sistem paralel de conturi pentru plăţi prin care contribuabilii ar fi efectuat ulterior tranzacţii electronice.
În articolul publicat în Financial Times, el admite existenţa acestei conversaţii înregistrate cu acordul tuturor participanţilor. Totuşi, fostul titular al finanţelor se plânge că măsurile luate de el pentru asigurarea lichidităţilor în sistemul financiar grec, asfixiat de datorii şi fără acces la pieţele internaţionale, au fost ignorate de presă, care în schimb s-a bucurat apoi când a fost publicată această discuţie.
***
Curtea Supremă de Justiţie a Greciei a trimis ieri parlamentului de la Atena o plângere formulată împotriva fostului ministru de finanţe Yanis Varoufakis de liderul unui partid neparlamentar, care consideră că fostul titular al finanţelor ar putea fi acuzat de „înaltă trădare” pentru modul în care a procedat în timpul negocierilor cu creditorii internaţionali, transmite agenţia EFE. Drept urmare, legislativul grec va trebui să evalueze dacă Varoufakis — în prezent deputat — a acţionat în limitele atribuţiilor sale, iar dacă se va considera că există motive suficiente pentru a-l investiga, atunci se va pune problema ridicării imunităţii sale parlamentare. Varoufakis nu ar fi respectat mandatul pe care i l-a acordat poporul la alegeri, respectiv negocierea unui acord care să scoată ţara din recesiune.
În timp ce legislativul grec va dezbate această primă solicitare, un grup de cinci avocaţi va pregăti o a doua plângere, aceasta fiind legată direct de relatările despre planul privind revenirea la drahmă, ei invocând împotriva lui Varoufakis un posibil delict de divulgare a datelor personale.
Comentarii