Protopopiatul Fălticeni

Biserica „Sf. Ilie”, în prag de sărbătoare

biserica_sf_ilie_falticeni Biserica actuală, cu hramul „Sfântul Proroc Ilie” din Fălticeni, a fost construită între anii 1842-1849, alături de locul fostei biserici din lemn (al cărei altar se află în partea de sud), şi care a fost desfăcută şi transportată în satul Orţăşti – Neamţ, unde a fost apoi mistuită de flăcări.

Istoria bisericii

Biserica veche din lemn a fost construită din stejarii tăiaţi chiar pe locul unde se află biserica, prin anul 1765, ctitor fiind călugărul Calistru Stamati şi Angheluţa Tudosca, proprietară în Stănigeni. În Biserica „Sf. Ilie” se păstrează şi astăzi o icoană votivă care Îl reprezintă pe Mântuitorul Hristos pe tronul împărătesc, având de-a dreapta Sa pe călugărul Calistru Stamati, închinând biserica ctitorită de el, iar la stânga pe Sfântul Proroc Ilie. În acel timp, pe locul unde se află biserica era pădure, proprietatea duducăi Angheluţa din satul Stănigeni. Tradiţia locală spune că Angheluţa a trimis nişte servitori să afle cine-i taie pădurea. Aceştia au întâlnit pe pustnicul Daniil Stamati şi un alt om tăind stejari pentru a face o biserică. Aduşi în faţa stăpânei, aceasta le-a dat voie să taie oricât lemn ar avea nevoie, cu condiţia de a da bisericii hramul ”Sfântul Ilie”.

Cu timpul, lumea se aduna la hram şi au început să vină şi negustori turci care cumpărau unt şi usturoi şi, astfel, după ce s-a întemeiat târgul Folticeni, a rămas şi iarmarocul de Sfântul Ilie.

Numele lui Calistru Stamati, ca fondator al bisericii, este pomenit într-o însemnare pe un Triod tipărit la Râmnic, în 1781, precum şi într-un Penticostar tipărit la Bucureşti în 1768, dăruit ”bisericii din târgul Şomuzului, care este din nou făcută (…) de părintele Stamati”.

Crescând populaţia oraşului, iar biserica din lemn fiind neîncăpătoare, a început pe la 1842 construirea unei noi biserici din zid, care a fost finalizată şi sfinţită în 1849. Biserica s-a zidit cu banii donaţi, prin testament, de Maria, soţia repausatului Costache Boian, în 1842. La cheltuielile de zidire au contribuit şi credincioşii şi se va fi folosit şi dania monahului Iustin Gosan, care a dăruit Bisericii „Sf. Ilie” moşia sa din Pănureşti, în suprafaţă de 44 fălci, în 1847.

Descrierea aşezământului

Biserica este construită în formă de navă în exterior şi în formă treflată în interior, având în naos, în dreptul stranelor, adâncituri în zid de formă semicirculară. Altarul are boltă semicirculară şi e despărţit de naos printr-o arcadă, în interiorul căreia este montată catapeteasma. Aceasta este veche, fiind pictată între anii 1768-1799, în ulei, pe lemn din tei. Ea a fost, se pare, adaptată de la biserica veche la cea nouă. La icoana Sfântului Arhanghel Mihail (spre nord) apare imprimat, într-un disc de argint, pe care îl ţine în mâna stângă, anul 1799, care este desigur anul de naştere al catapetesmei. Scheletul catapetesmei, din lemn de tei, e prevăzut cu coloane sculptate artistic, care au motivul strugurilor şi al viţei de vie. Icoanele mari (Sf. Arhanghel Mihail, Maica Domnului, Iisus Hristos şi Sf. Proroc Ilie) sunt suflate cu aur industrial, având fixate diademe şi alte ornamente din argint. Toate icoanele sunt pictate în stil bizantin, caracteristic secolului al XVIII-lea. Nu se cunoaşte numele pictorului.

Naosul are boltă sferică, fiind despărţit de pronaos tot printr-o arcadă. Pronaosul este despărţit de pridvor printr-un glasvand, iar deasupra acestuia se află cafasul şi turnul bisericii, în care sunt aşezate trei clopote.

În exterior, biserica este decorată cu stuc alb decorativ, liniile chenarelor fiind prevăzute cu structuri decorative deosebite. În interior pictura în ulei acoperă pereţii, fiind predominant fondul gri-albăstrui. Cele câteva icoane zugrăvite pe pereţi sunt realizate de pictorul Ion Doroftei prin 1943-1944 şi nu prezintă interes artistic. Acoperişul bisericii e prevăzut cu două turnuri (unul mare care adăpostește clopotele, fiind situat pe pronaos, iar celălalt mai mic, situat deasupra altarului), fiind acoperit cu tablă, în tehnica solzi.

Biserica a fost reparată în decursul vremii în mai multe rânduri, în anii: 1885, 1913, 1927, 1967. Între anii 1982-1992 au avut loc ample activităţi de restaurare conduse de preotul Ioan Iordăchescu. S-au efectuat reparaţii capitale la acoperiş, fiind restaurat turnul mare al bisericii, a fost recondiţionată zugrăveala interioară şi faţada exterioară a bisericii, a fost confecţionat din lemn de stejar tot mobilerul religios şi uşile de la intrare.

Înaintemergătorii

Dintre preoţii care au slujit la Biserica ”Sf. Ilie”, primul cunoscut este preotul Ioan Flămaşcu. Este amintit odată cu fondatorul bisericii Calistru Stamati, în anul 1781, pe un Triod care ”s-au cumpărat prin chiverniseala protopopului Andrei de ţinut Sucevii şi a preotului Ioan Flămaşcu”, acesta slujind până în anul 1802. Lista de preoţi slujitori continuă după cum urmează: pr. Gheorghe Forăscu (1802-1835), pr. Haralambie Tătaru (1835-1851), pr. Grigore Ionescu (1851-1898), pr. Vasile Chirilescu (1899-1927), pr. Nicolae Todicescu (1927-1930), pr. Ermil Grigorescu (1930-1942), pr. Leonida Gavrilescu (1943-1952), pr. Modest Grădinaru (1952-1967), pr. Valerian Lucaci (1967-1982), pr. Ioan Iordăchescu (1982-2008), pr. Teodor-Constantin Marian (2003-2011), pr. Ionel Marian (2008-prezent).

Între anii 1992-2012, sub îndrumarea preotului Ionel Marian s-au desfăşurat ample lucrări de reamenajare a curţii parohiale (construirea gardului exterior şi a troiţei din faţa bisericii, lumânărar, lucrări de hidroizolaţie şi pavele). Din anul 1997 au început lucrările de construcţie a casei de prăznuire, lucrări în curs de finalizare.

 Hramul bisericii, hramul urbei

În ce priveşte activităţile cultural-misionare, se poate preciza că din anul 2005, la iniţiativa preotului Teodor-Constantin Marian, hramul bisericii a devenit un eveniment fără precedent în istoria urbei. S-a reuşit înscrierea, în programul social-cultural ocazionat de sărbătoarea oraşului, a procesiunii religioase cu sfinte moaşte prin centrul municipiului, procesiune care constituie un eveniment cultural-spiritual de referinţă. Aproape în fiecare an, cu ocazia hramului, s-a desfăşurat slujbă arhierească, la care a participat şi un sobor apreciabil de preoţi. Astfel, în anul 2005, cu ocazia hramului, prin bunăvoinţa Înalt Preasfinţitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, au fost aduse spre închinare moaştele Sfântului Apostol Andrei, ale Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion, precum şi ale Sfinţilor Mucenici de la Niculiţel. Văzând dragostea cu care au fost întâmpinaţi sfinţii, ÎPS Teodosie a hotărât ca o parte din moaştele Sfinţilor Epictet şi Astion să rămână la Biserica „Sfântul Ilie”, ele devenind pavăză şi ajutor pentru închinătorii din aceste locuri. În anul următor, Sfântul Apostol Andrei a îngăduit să-i fie aduse încă o dată moaştele spre închinare creştinilor de aici. În acest fel, locuitorii urbei de pe Şomuz au dat cinstire Apostolului care s-a ostenit cu timp şi fără timp să-L propovăduiască pe Hristos pe meleagurile ţării noastre. În anul 2007 au poposit la Biserica Sfântul Ilie moaştele Sfântului Mucenic Pantelimon, cel atât de iubit de creştinii din toată lumea, aducând mângâiere şi bucurie în sufletele închinătorilor. În anul 2008 a fost adusă icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Halmyris, icoană care a întipărit în multe inimi chipul preacurat al Mijlocitoarei noastre către Milostivul Dumnezeu. În 2010 au fost aduse încă o dată moaştele Sfântului Pantelimon, şi aceasta pentru că sfinţii, unde văd dragoste şi bunăvoinţă, mai vin. În 2012 au poposit la Biserica „Sfântul Ilie“ moaştele Sfântului Andrei Criteanul, autorul Canonului mare de pocăinţă, cel care a găsit o împletire dulce între lacrimă, vers şi umilinţă.

Începând din anul 2008, în fiecare an, un număr apreciabil de cupluri din Fălticeni care au împlinit 50 de ani de la căsătorie sunt sărbătorite la Biserica „Sf. Ilie”, eveniment care se circumscrie manifestărilor dedicate „Zilelor Fălticeniului”.

Procesiunea

Dacă acum 10 ani sărbătoarea Sfântului Ilie însemna doar ziua târgului, şezătoarea şi iarmarocul, actualmente slujba şi procesiunea de hram reprezintă o notă importantă în calendarul activităţilor ocazionate de zilele oraşului, dar mai ales în calendarul spiritual-cultural al comunităţii fălticenene. Având concursul autorităţilor diriguitoare ale urbei, în fiecare an, de Sfântul Ilie, sunt scoase în procesiune moaştele Sfinţilor Epictet şi Astion, precum şi ale altor sfinţi, şi purtate pe un traseu care vizează bisericile din centrul oraşului. Frumuseţea trăirii pe care o inspiră sfinţii, mulţimea mare de credincioşi care iau parte la această procesiune, soborul impresionant de preoţi, unitatea de gând şi simţire în rugă, toate împreună fac ca bucuria sărbătorii să fie deplină.

În perioada ce urmează, Biserica „Sfântul Ilie“ va intra într-un amplu proces de restaurare, trebuind refăcută pictura interioară. Sfântul Ilie, cel care L-a înduplecat pe Dumnezeu în multe rânduri prin forţa rugăciunii şi viaţa sa curată, va face ca inima şi centrul comunităţii noastre parohiale, biserica ce-i poartă numele, să fie pregătită cu straie noi şi să-i unească permanent pe credincioşi în duh de rugăciune.

Preoţi slujitori,

Pr. Ionel Marian,

Pr. Tudorel Neculau

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: